TVR Cultural a difuzat duminică, 7 mai, o nouă ediție a emisiunii „Biografii necesare”, în care telespectatorii au aflat despre creațiile academicianul Mircia Dumitrescu, grafician, pictor și sculptor.

Un articol de Ileana Ploscaru Panait - realizatoarea și producătoarea emisiunii „Biografii necesare”

Intrând în atelierul lui Mircia Dumitrescu, păşim parcă într-un imperiu al poveştilor, dar nu de orice fel, ci al celor mai savuroase mărturisiri despre o viaţă plină de prieteni şi lucrări una şi una: picturi, desene, gravuri, sculpturi; apoi, plăci de metal sau lemn, prese şi jurnale, albume şi şasiuri, culori şi cerneluri, pensule şi creioane, peniţe, dălţi şi ace de gravură, toate aşezate într-o ordine perfectă, aşteptând ca «maestrul vrăjitor» să înceapă magia.

„Ajuns la senectute, am sentimentul că am mai mult trecut decât viitor. Am cunoscut atâţia oameni remarcabili. Mulţi mi-au fost prieteni şi, dintre ei, doar câţiva mai sunt alături de mine. Mi-e dor de mulţi dintre cei care au fost. Dar am visuri, pentru că, peste patru ani, am de gând, dacă sunt sănătos, să mai fac o expoziţie mare împreună cu soţia mea. Acum ştiu ce vreau şi ştiu ce caut”, a explicat Mircia Dumitrescu, grafician, pictor şi sculptor, doctor în arte vizuale şi profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române şi membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România.

---

Urmăriți înregistrarea emisiunii mai jos:

---

Mircia Dumitrescu este cunoscut ca unul dintre cei mai dedicaţi profesori pe care i-a avut Universitatea de Arte din Bucureşti. Un profesionist desăvârşit, un performer al artelor grafice, care a format multe generaţii de studenţi, iniţiindu-i în meşteşugul laborios şi complicat al gravurii în lemn şi metal sau al litografiei.

„Am predat ştafeta mai demult. Începuse o bătălie a tinerilor. Nu mai aveau răbdare. Nu mai au interes pentru ce au de deprins din experienţele trăite de alţi artişti. Mitul înţelepciunii este înlocuit cu un altul, mitul tinereții. Din păcate, tinereţea nu e veşnică. Dar eu sunt cel puţin mulţumit că nu mai particip la astfel de bătălii’’, a arătat Mircia Dumitrescu.

R: Cum ai ajuns să-ţi doreşti să fii artist?

Mircia Dumitrescu: Simplu. Am încercat mai multe meserii. Am fost şi actor, am încercat şi cu arhitectura, dar nu-mi plăcea desenul tehnic, aşa că am optat pentru plastică şi, chiar de la început, pentru gravură. Îmi place la nebunie să desenez. Exersez tot timpul. Sunt de părere că desenul este alfabetul unui artist. Fără el nu se poate. Arta gravurii – în orice tehnică, care, fără falsă modestie, trebuie învăţată ca la carte de la cei vechi – este ca o muzică de cameră. Ea dă de gândit ochiului şi mâinii. Şi mie îmi place să fiu tot timpul ocupat. Iar desenul m-a împins spre sculptură. De fapt, nici nu-i spun sculptură de-a adevăratelea, ca să se nu supere prietenii mei sculptori. Îi zic «gravură spațială», pentru că eu tai direct, ca la gravură.

Este un grafician cu o mare lejeritate a desenului şi efectelor grafice, cu o linie lirică care s-a potrivit perfect ilustraţiei de carte, în care a execelat o viaţă. De fapt, disponibilitatea nativă de povestitor s-a transpus pe deplin şi în opera sa. Pentru că toate lucrările –  de gravură, grafică de şevalet, ilustraţie de carte sau sculptură – sunt poveşti în derulare.

„Vreau să-ţi arăt două volume pe care le-am terminat şi sunt dedicate familiei mele, părinţilor. Aşa am sărbătorit eu Centenarul în 2018. Recuperând memoria alor mei. Le-o datoram. Ca şi viaţa mea”, a arătat Dumitrescu.

Tehnicile şi meşteşugul gravurii le-a deprins întâi ca autodidact şi apoi de la profesorii din facultate. A reuşit să-şi construiască singur o presă de gravură pe care lucrează şi astăzi: „Mă descurc în toate tehnicile. Fiecare are obstacolele ei. Dar mi-a plăcut să-i studiez pe maeştri şi apoi să încerc şi eu, ca, mai apoi, să fac propriile mele experimente. Dar trebuia să plec de la ceva solid. Şi asta vine doar din studiul temeinic al tehnicilor tradiţionale’’.

Seriile de teme se succed în cascadă. Mereu mai are ceva de adăugat şi, aşa, mai apare o continuare. Nu s-a dat niciodată în lături de la a învăţa tainele meseriei de tipograf, care, mai târziu, avea să-i ofere soluţia optimă pentru a transpune integrala „Manuscriselor lui Mihai Eminescu”. Un proiect monumental care i-a ocupat o parte semnificativă a vieţii şi care s-a concretizat în multe volume, care acum pot fi consultate la Biblioteca Academiei Române. Astfel, atât cercetătorii, cât şi publicul pot avea acces la manuscrisele eminesciene, care, de altfel, mai devreme sau mai târziu, s-ar fi deteriorat ireversibil.

„E una dintre marile mele mândrii. A fost un proiect care a venit fix la momentul meu cel mai bun. Eram gravor şi tipograf, aşa că am înţeles imediat toate obstacolele şi rezolvările. Eu cred că şi astăzi Eminescu poate fi cercetat. Cred că încă mai sunt multe de descoperit. Chiar şi poezii inedite. A fost un mare proiect al Academiei Române şi trebuie să le mulţumim multor critici care l-au studiat pe Eminescu, dar mai ales lui Eugen Simion, care a înţeles urgenţa acestuia’’.

Un spirit energic şi optimist, Mircia Dumitrescu este neobosit. A risipit cu dărnicie tot ce ştia, dar nu şi-a neglijat niciodată nici propria creaţie. Are ce povesti, pentru că deschiderea sa către oameni l-a îmbogăţit pentru mai multe vieţi.

R: Cum îţi proiectezi viitorul?

Mircia Dumitrescu: Am expus pentru prima dată în 1973, la Simeza. A doua expoziție personală a fost în 2008. În 2023, se împlinesc 50 de ani de la prima mea apariţie în public. Vezi? Nu sunt un artist grăbit. Expun doar atunci când sunt pregătit să arăt ceva important. Buletinul meu pe stil vechi e valabil până în 2057. Aşadar, mai sunt dator statului român şi miliţiei, care mi l-au eliberat cu o dată atât de promiţătoare de expirare. Pentru mine, viitorul este ca un binoclu întors. Viitorul este foarte aproape, trecutul este mai îndepărtat, dar cu mult mai autentic.

Dialogul cu el pare a nu se termina niciodată, pentru că mereu întoarce o altă pagină, o nouă amintire, alţi oameni, alte întâmplări. „Îi iubesc pe cei din jur. Invidia mă dezamăgeşte”, a spus el cu dezinvoltură.

***

Emisiunea „Biografii necesare” poate fi urmărită la TVR Cultural duminică, 7 mai, de la ora 22:00 (reluare miercuri, 10 mai 2023, ora 5:30) şi la TVR+.