loader
Foto

Pictorul și sculptorul Valentin Tănase, la „Biografii necesare”: Credinţa sinceră este necesară în procesul de creaţie | VIDEO

TVR Cultural a redifuzat, în 11 februarie, dialogul realizatoarei Ileana Ploscaru Panait cu Valentin Tănase - grafician, pictor, sculptor, cel mai titrat ilustrator de carte şi de benzi desenate și director al Studioului Artistic al Armatei.

 

Ileana Ploscaru Panait
Biografii necesare

Un text de Ileana Ploscaru Panait, artistă vizuală și realizatoarea „Biografii necesare”

Nu eram siguri unde puteam să-l găsim pe interlocutorul nostru de astăzi. Cu spaţii de lucru împrăştiate prin mai multe locuri din Bucureşti, fiecare dintre ele dedicat unui anumit tip de preocupare artistică, întocmai ca un artist din vremuri apuse, Valentin Tănase surprinde de fiecare dată.

Grafician, pictor, sculptor, artist monumentalist, cel mai titrat ilustrator de carte şi de benzi desenate din România, director al Studioului Artistic al Armatei, Valentin Tănase are la activ peste 50 de expoziţii personale în ţară şi în străinătate.

Ileana Ploscaru Panait: Ai terminat Secţia de Grafică în 1978. Cu cine?

Valentin Tănase: Cu Eugen Popa. Satisfacţia mea a fost că, peste decenii, după dispariţia sa, am putut să mă ocup, împreună cu soţia lui, Gina Hagiu, de o retrospectivă. Era de datoria mea.

Ileana Ploscaru Panait: Un gest de reverenţă şi preţuire.

Valentin Tănase: Da, cu tot sufletul. Fiecare învăţăm. Şi suntem datori să ne respectăm profesorii şi, în cazul artiştilor, maeştrii.

Ileana Ploscaru Panait: Ştiu că nu ai optat de la început pentru Institutul de Arte Plastice şi nici măcar pentru grafică.

Valentin Tănase: Aşa e. M-am pregătit pentru Arhitectură. Eram foarte bun şi la matematică şi la desen, aşa că nu aveam probleme, dar, până la urmă, am dat admiterea la Arte şi am intrat din prima, printr-o conjunctură fericită. Şi am terminat şi primul pe ţară. Erau puţine locuri şi doar două institute de artă - la Bucureşti şi Cluj. Eu voiam să dau la sculptură, dar profesorul Gheorghe Ivancenco m-a sfătuit să vin la grafică. Îi plăcea cum desenam. Dar n-am renunţat la sculptură,căci mereu lucram cu colegii de la acea secţie. Am învăţat multe secrete despre materiale, tehnici şi execuţie.

(w882) Valentin T

Lucrează pasionat. În fiecare zi. Cu repeziciune şi claritate. Este un desenator înnăscut, deşi visul său era să urmeze sculptura. Peste ani, dorinţa tinereţii avea să i se împlinească, pentru că este autorul mai multor monumente de for public. Figuri de eroi, domnitori, voievozi şi regi – portrete, busturi, ecvestre – în rondbosse sau basorelief sunt tot atâtea subiecte pe care le-a abordat şi le-a realizat în bronz sau piatră.

Ileana Ploscaru Panait: De unde te inspiri?

Valentin Tănase: În primul rând, sunt un cititor avid. Dintotdeauna. Îmi plac mult istoria, filozofia, chiar ştiinţele ezoterice. Faptul că, prin natura locului unde lucrez, a trebuit să mă refer la marile momente ale istoriei ţării m-a ajutat foarte mult. Mi s-a potrivit. Am făcut şi multe benzi desenate cu specific istoric, şi de actualitate şi de science-fiction. Am început de la liceu, când am colaborat pentru prima dată la revista „Cutezătorii”, apoi am făcut multe coperte, ilustraţii de carte. Scriitorul Ion Băieşu m-a recomandat la edituri şi redactori. Erau o mulţime pe vremea aia. Acum, ilustraţia de carte nu mai are relevanţă pentru artiştii români sau aproape nesemnificativ. Editurile cumpără drepturile de difuzare cu ilustraţia la pachet.

Valentin Tănase a demonstrat, fie în lucrările de mari dimensiuni, în picturile murale şi mozaic, în sculptură, în numeroasele ilustraţii şi coperte de carte sau în inepuizabilele benzi desenate istorice şi SF, la care este campion absolut, că este un artist complet, sigur pe mijloacele sale de expresie şi pe un meşteşug îndelung exersat.

Un performer al studiului clasic al anatomiei, cu o uşurinţă debordantă în a reda mişcarea din orice unghi posibil, cu o ştiinţă a compoziţiei în care nimic nu este lăsat la voia întâmplării, Valentin Tănase are dexteritatea de a descrie luxuriant, cu o fantezie debordantă şi în cel mai mic detaliu, o largă arie de teme ce devin o alternativă viabilă la evadarea din realitatea imediată. Un univers paralel, vibrant şi sensibil, în care Valentin Tănase se simte împlinit pe deplin.

„Realităţi fictive”, „Geneze”, „Amintiri captive”, „Cititori în stele”, „Porţi” şi „Îngeri păzitori” - acestea sunt, de fapt, lumile ce iau naştere din vârful pensulei şi dintr-o imaginaţie greu de oprit. Sunt referiri, aparent prozaice, ce definesc nu numai calităţile de desăvârşit desenator ale lui Valentin Tănase, ci şi preocupările ce l-au caracterizat cel mai bine încă din timpul facultăţii. Şi care, vizual, s-ar exprima cam aşa: în prim-plan, două mâini ce desenează pe coala albă de hârtie o lume ce se naşte încontinuu din imaginaţia artistului şi care poate să ia orice formă, oricât de bizară, fantastică sau realistă. Din trecut, prezent sau viitor.

Ileana Ploscaru Panait: Spuneai că arta trebuie să reflecte realitatea? Tu cum o transpui în opera ta?

Valentin Tănase: Eu sunt în esenţă un figurativ. Realitatea e frumoasă aşa cum e ea. Dacă o siluetă feminină e frumoasă, ce ar mai putea adăuga artistul? În orice caz, eu doresc să provoc privitorul să treacă dincolo de subiect. Să-i înţeleagă sensul ascuns, subtil. Şi când văd că acest lucru se petrece, mă bucur că mi-am atins scopul.

Ileana Ploscaru Panait: Închide ochii şi vezi?

Valentin Tănase: Da. Trebuie să treci pragul şi să visezi, să vezi mai departe de o reprezentare concretă.

(w882) Atelierul

Filiaţia renascentistă se ghiceşte lesne nu doar prin polivalenţa modurilor de exprimare artistică, ci şi printr-o perfectă stăpânirea a tehnicilor, a fabulaţiei şi simbolurilor aşternute cu o migală perfecţionistă, cu o ştiinţă a proporţiilor şi armoniilor cromatice, a citirii scenariului vizual şi a emoţiei împărtăşite.

Sigur, cei care i-au văzut expoziţiile şi cei puţini, privilegiaţi, ce au păşit pragul atelierului înainte ca lucrările să fie expuse în public au putut admira picturile în ulei sau acril, desenele, gravurile, compoziţiile în tehnici mixte, pastel şi orice combinaţie pe care o găseşte folositoare ideii pe care vreo s-o exprime.

Se simte la Valentin Tănase o asemenea bucurie a destăinuirii prin imagine, încât parcă toate tiparele în care suntem tentaţi să-l încorsetăm sunt mult prea strâmte pentru puterea imaginaţiei sale prolifice şi satisfacţia de a-şi risipi generos visurile, gândurile, aspiraţiile.

(w882) Valentin T

Ileana Ploscaru Panait: Unde crezi că te situezi în comunitatea artistică?

Valentin Tănase: Am şi eu locul meu. Nişa mea. Diversitatea face bine. Şi mai cred că artistul, ca să poată lucra, are nevoie de credinţă. Nu merg des la biserică, dar sunt convins că credinţa sinceră este necesară în procesul de creaţie. Fără a trăi în spiritualitate, artistul nu se poate detaşa de condiţia sa.

***

Urmăriți ediția mai jos:

 

***

Ediția este redifuzată la TVR Cultural duminică, 11 februarie, de la ora 22.00 şi sâmbătă, 17 februarie, de la ora 08.00.

7:00 Grădini de vis: geometrie, artă, viaţă

Documentar *

(Jardins d'ici et d'ailleurs, Franţa, 2016) sezon 2

Regia: Emmanuel Descombes, Aurélia Michon, Jean-Michel Vennemani

Arhitectul peisagist Jean-Philippe Teyssier ne prezintă cele mai frumoase grădini din Franţa şi din întreaga lume. Datorită întâlnirilor lui cu grădinari, peisagişti, horticultori, arhitecţi, istorici sau administratori de domenii, arta acestor spaţii naturale se dezvăluie ochilor noştri.

Realizatorii au vorbit cu artiştii peisagişti care găsesc soluţii inovatoare pentru a oferi spaţii pentru respiraţie şi poezie într-o lume tot mai urbanizată.

Episodul 24: Chahar Bagh-Ispahan

În centrul Iranului, oraşul Ispahan se întinde la poalele muntelui Karkas. Datorită aşezării sale geografice privilegiate, acest oraş a devenit de-a lungul secolelor una dintre bijuteriile Orientului Mijlociu.

Centrul său a fost conceput în secolul al XVII-lea în timpul dinastiei Safavizilor, având ca sursă de inspiraţie modelul grădinii persane ancestrale descrisă în Coran. Începând cu secolul al XVIII-lea, grădinile au fost distruse progresiv, întreţinerea lor fiind prea scumpă. În prezent, au mai rămas din grădina luxuriantă de odinioară arborii aliniaţi de-a lungul bulevardului şi grădinile palatelor Hasht Behesht şi Chehel Sotoun.

Redactor: Delia Clonaru

(Reluare)

7:30 Tempo Rubato

Producător: Cătălin Sava

 
O reinterpretare magică a Hollywoodului anilor 1930, în clasicul „Ginger şi Fred”, la TVR Cultural

Nominalizat la premiile Globul de Aur şi BAFTA 1987 pentru cel mai bun film străin şi recompensat cu Premiile David di Donatello pentru cel mai ...

Heal the World: The Music of Michael Jackson. Un concert energizant, cu Big Band-ul Radio România şi Romanian Youth Jazz Orchestra, la TVR Cultural

Proiectul dedicat celor mai cunoscute piese ale legendarului artist american - „Heal the World – The Music of Michael Jackson” – se vede ...

De ce anonimatul este cea mai puternică operă a lui Banksy? Documentarul „Cine este Banksy?”, la TVR Cultural

Poliţişti, jurnalişti, oameni de ştiinţă, pasionați de artă … toți visează să descopere, cândva, identitatea acestei vedete planetare a Street ...

 

#TVRcultural