TVR Cultural le-a propus telespectatorilor să revadă, în 9 iunie, dialogul dintre Ileana Ploscaru Panait, artistă vizuală, cu pictorul Alexandru Rădvan, la „Biografii necesare”. Ediția este redifuzată și joi, 13 iunie, de la ora 23.45, precum și sâmbătă, 15 iunie, de la ora 08.00.
Un text de Ileana Ploscaru Panait, realizatoarea „Biografii necesare”
„Alexandru Rădvan este unul dintre cei mai valoroşi artişti români contemporani, reprezentativ pentru generaţia 2000”. Iată un enunţ evident impersonal, pe care îl aveam în minte dintr-un articol mai vechi, apărut la deschiderea uneia dintre expoziţiile sale personale. Cu acest clişeu în minte, am intrat cu multă curiozitate în atelierul său din Pangratti. Petele mari de lumină ce se profilau pe pereţii înalţi aduceau în prim-plan lucrări monumentale, aflate în diferite stadii de execuţie. Aşadar, l-am găsit pe Alexandru Rădvan la lucru. Exact ce trebuia pentru a începe dialogul nostru fără a mai face nicio introducere.
Ileana Ploscaru Panait: Alexandru Rădvan, începem cu tine noua serie de emisiuni din mai multe motive. Eşti de curând mutat aici, în atelierul din Pangratti, ceea ce, să recunoaştem, este un semn al valorii tale profesionale, fiind unele dintre cele mai bune ateliere din România. Şi, în al doilea rând, eşti unul dintre puţinii artişti români promovați, de mai bine de două decenii, de o galerie de artă ce funcţionează la Berlin (Anaid Art Gallery), patronată şi curatoriată de Diana Dochia, căreia îi mulţumim şi pe această cale pentru materialul fotografic pus la dispoziţie. Cum ai ajuns în portofoliul acestei galerii?
Alexandru Rădvan: Din 2005. Mă ştiam cu Diana Dochia. Şi ea ştia ce lucram. Când s-a hotărât să înceapă această afacere – pentru că este cu adevărat un business cu avantaje, dar şi cu mari riscuri – m-a contactat şi ce mi-a plăcut a fost că, încă de la început, m-a avertizat că nu trebuie să am aşteptări imediate. Că rezultatele se văd în câţiva ani. Asta m-a făcut să cred că vorbim despre ceva serios şi profesionist.
Ileana Ploscaru Panait: Este nevoie de „instituţia” galeristului profesionist?
Alexandru Rădvan: Absolut. Reprezentarea artistului de către o galerie este, astăzi, un element vital. Un artist care doreşte să aibă o carieră cu adevărat, mai ales la nivel internaţional, trebuie să fie reprezentat oficial de către un galerist, care trebuie şi el, la rândul lui, să aibă o cotă, o recunoaştere în piaţa de artă. Sistemul internaţional – colecţionarii, instituţiile de artă, muzeele – nu discută decât prin intermediul unor agenţi. Asta pune artistul pe o traiectorie. Expoziţii, vânzări, participări. Aşa am ieşit şi eu. În felul acesta, am avut acces la expoziţii la care n-aş fi fost invitat niciodată doar ca simplu artist. Galeria m-a propus şi m-a susţinut.
Pictor, sculptor, desenator iscusit, profesor intransigent, dar cu măsură şi cu o complicitate benefică faţă de studenţii săi, Alexandru Rădvan este o persoană plină de farmec, care copleşeşte prin fluiditatea discursului. Are talent de povestitor, dincolo de cel de plastician, dar şi o pasiune puternică şi controlată, ce vine din seriozitatea abordării tuturor ipostazelor în care se manifestă. Şi, cum meseria de artist nu este nici uşoară, nici relaxantă, Alexandru Rădvan este de neoprit în argumentarea principiilor sale. În viaţă şi în artă.
Ileana Ploscaru Panait: Îi întreb pe mulţi colegi ai noştri – e chiar o cercetare – cum s-au descurcat în pandemie, ce a însemnat asta pentru ei. Tu cum ai trecut prin asta?
Alexandru Rădvan: Am stat sinistrat în casă. Pe atunci, nu aveam atelierul ăsta. Eram zidit între şasiuri, mape, culori. Aveam totul la îndemână aşa că ... am lucrat non-stop.
Ileana Ploscaru Panait: Şi când ai venit aici?
Alexandru Rădvan: A fost ceva care, deopotrivă, m-a bucurat şi m-a panicat. Dintr-o dată, aveam un spaţiu mare. Asta a dat o altă anvergură lucrărilor mele. Pur şi simplu am explodat. Am început să pictez pe suprafeţe mari, cele mai mari pe care le făcusem vreodată. Respiram. Aveam o altă relaţie cu spaţiul. Puteam vedea ce lucrez de la o anumită distanţă. Aveam o imagine de ansamblu.
Ileana Ploscaru Panait: Aşadar, nevoia unui atelier nu este un moft.
Alexandru Rădvan: Evident. Aici mă pot desfăşura. Sigur, dincolo de serviciul pe care îl am – sunt profesor, predau la Universitatea de Arte – atelierul este ca al doilea serviciu. Mult mai dur şi fără condică. Sunt foarte disciplinat. Vin şi lucrez zilnic.
Împătimit de istorie şi de lecturi ce fac trimitere la miturile şi legendele lumii, creaţia sa are un caracter ciclic. Serii de lucrări sunt reluate ori de câte ori simte nevoia de a sonda mai departe sau din altă perspectivă, teme şi subiecte deja enunţate. Alexandru Rădvan nu are timp pentru lucrări de sertar, care gestează timp îndelungat. Este artistul arderilor imediate, dar îndelung cumpănite, fără artificii estetice. Trece cu uşurinţă de la formatul mic – de la necesarul exerciţiu zilnic al desenului – la formate de mari dimensiuni, pe pânze structurate, ce dau deseori impresia unor printuri gigantice.
Ileana Ploscaru Panait: Revii din când în când la anumite teme?
Alexandru Rădvan: Să ştii că eu nu lucrez în serii. Ele se constituie oricum într-un registru ciclic, pentru că mereu cauţi anumite subiecte care te bântuie, numai că pui accentul de fiecare dată în altă zonă. De aceea, m-am deprins – sigur că şi galeria mi-a impus cumva asta – să semnez fiecare lucrare şi, mai ales, s-o datez.
Ileana Ploscaru Panait: Expui mult, lucrezi alert, ai planuri concrete, termene limită. Cea mai recentă expoziţie, „Piele pe piele”, care a putut fi vizitată până în 28 februarie 2024, la Muzeul de Artă din Constanţa, a fost curatoriată de Mark Gisbourne, prin intermediul Anaid Art Gallery. Aminteam titlul pentru că tu eşti un artist pentru care titlurile, mesajele nu sunt lipsite de importanţă. Ele susţin conceptul fiecărei expoziţii sau al lucrărilor. Sunt prima vitrină, să spunem aşa.
Alexandru Rădvan: Da. Nu pun titluri la întâmplare. Ele au o semnificaţie majoră. Şi le trec pe lucrări ca pe un semn grafic, împreună cu data şi cu semnătura de artist. Au o logică vizuală.
Alexandru Rădvan - „Decameronul” (2023).
Filiaţile culturale sau citatele la istoria artei, ca şi mediile şi tehnicile diverse pe care le exersează, îi îmbogăţesc permanent aria experimentelor şi originalitatea discursului plastic. Aceste referiri şi trimiteri nu sunt deloc întâmplătoare. Sunt veriga ce uneşte istoria - cu miturile, legendele, religiile şi filosofiile ce s-au manifestat de-a lungul timpului - de societatea contemporană, cu alte probleme şi noi provocări, dar care, în substratul ei profund, nu este cu nimic diferită de umanitatea îndepărtată. În egală măsură, mijloacele de expresie artistică sunt într-o continuă interacţiune şi mişcare, aşa încât pentru Alexandru Rădvan nu există trecut, ci un prezent continuu, în care artistul are datoria de a fi un interogator intransigent al lumii în care trăieşte curajos, fără să se teamă.
Ileana Ploscaru Panait: Cum să înţelem legătura pe care tu o faci între istoria, miturile şi legendele lumii cu această contemporaneitate bulversată în care trăim acum?
Alexandru Rădvan: Epoca noastră nu e cu nimic diferită de întreaga istorie a umanităţii. Câte războaie! Câte cataclisme! Ciumă, secetă, atâtea molime! Câte evenimente care puteau distruge lumea! Au fost şi vor mai fi. Cu toate asta, oamenii şi-au continuat existenţa. Şi-au lăsat amprenta - urme pe care le vedem noi azi în siturile arheologice, în muzee, pe stradă, așa cum şi noi, cu epoca noastră cu tot, le vom lăsa celor ce vor veni după noi.
Ileana Ploscaru Panait: Nu te nelinişteşte tot ce se petrece?
Alexandru Rădvan: Binenînţeles că da. Sunt atent la ce se întâmplă în jurul meu, mai ales că am copii, dar nu mă sperii. Miturile şi legendele lumii sunt poveşti, coduri prin care învăţăm să reacţionăm în faţa marilor evenimente ale vieţii. Este lecţia continuă a umanităţii. Eu nu fac altceva decât să fiu o verigă. Arta a existat întotdeauna. Este ceva de care omul are nevoie ca de hrană şi aer, pentru că exprimă nişte lucruri pe care doar ea le poate face vizibile. Arta transcede istoria, epocile. Arta o să găsească întotdeuna un drum. Găseşte tot timpul.
*** Pictorul Alexandru Rădvan a fost primul invitat al celui de-al treilea sezon al „Biografii necesare”, din 31 martie 2024, emisiune difuzată la TVR Cultural.
