Spectacolul în aer liber dedicat publicului meloman din lumea întreagă s-a difuzat în direct la TVR Cultural joi, 8 iunie, de la ora 22.20. În premieră, bagheta dirijorală i-a aparţinut renumitului Yannick Nézet-Séguin, iar în calitate de solistă a performat mezzosoprana letonă Elīna Garanča.

Aşa cum ne-am obişnuit, Filarmonica din Viena îşi propune să aducă frumuseţea muzicii clasice unui spectru larg de ascultători şi, anual, pregăteşte melomanilor, pe lângă concertele din stagiune, spectacole în sala Musikverein din Viena (unde are loc Concertul de Anul Nou), sau în aer liber, în impresionanta grădină a Palatului Schönbrunn (Sommernachtskonzert), declarată patrimoniu UNESCO. Podiumul destinat orchestrei şi zona rezervată publicului sunt amplasate în mijlocul unui parc baroc, înconjurate de decorul impresionat al palatului Schönbrunn şi al clădirii Gloriette, de unde poate fi admirată Viena.

CITIȚI ȘI: O SEARĂ DE POVESTE: „CONCERTUL UNEI NOPȚI DE VARĂ”, DE LA SCHÖNBRUNN, ÎN 8 IUNIE, LA TVR CULTURAL

În atmosfera unică a grădinilor Palatului Schönbrunn, Filarmonica din Viena a desfăşurat renumitul eveniment anual „Concertul de vară de la Palatul Schönbrunn”. Spectacolul în aer liber dedicat publicului meloman din lumea întreagă s-a difuzat în direct la TVR Cultural joi, 8 iunie, de la ora 22.20. În premieră, bagheta dirijorală i-a aparţinut renumitului Yannick Nézet-Séguin, iar în calitate de solistă a performat mezzosoprana letonă Elīna Garanča, care a interpretat arii din operele „Carmen” de Georges Bizet, „Sapho” de Charles Gounod și „Samson şi Dalila” de Camille Saint-Saëns.

„Programul „Summer Night Concert Schönbrunn” din acest an se va concentra pe lucrări de la romantismul francez la impresionism. Vom prezenta în premieră o compoziție de Lili Boulanger - o reprezentare emoționantă a naturii semnată de compozitoarea care a devenit prima femeie câștigătoare a prestigiosului „Prix de Rome” în 1913. Momentul va marca aniversarea de 75 de ani de la semnarea Declarației Universale a Drepturilor Omului și 30 de ani de la reafirmarea tratatului la Conferința Mondială a Drepturilor Omului de la Viena. Un angajament clar față de drepturile omului este mai important astăzi decât oricând”, a spus Daniel Froschauer, președinte al Filarmonicii din Viena.

Din program:

1. Georges Bizet Suita nr. 1 din „Carmen” (aranjament atribuit lui Ernest Guiraud, 1885); Nr. 5. Les Toréadors (introducere în actul I); Nr. 2. Intermezzo (preludiul actului III); Nr. 1a. Aragoneză (preludiul actului IV).

2. Georges Bizet Habanera „L’amour est un oiseau rebelle” din „Carmen”;

3. Lili Boulanger „D‘un matin de printemps” (versiune pentru orchestră 1918);

4. Hector Berlioz „Le Corsaire” – „Uvertură”, op. 21

5. Charles Gounod „Ô ma lyre immortelle“ (aria din Sapho);

6. Maurice Ravel „Daphnis şi Chloé”. Suita nr. 2;

7. Camille Saint-Saëns „Mon cœur s’ouvre à ta voix” (aria din „Samson şi Dalila”);

8. Maurice Ravel Boléro. „Encores”. Johann Strauss Jr.” Viennes Blood, Vals”, op. 354.

YANNICK NÉZET-SÉGUIN, DIRIJOR

Născut în 1975, la Montreal, Yannik Nézet-Séguin este considerat unul dintre cei mai tineri dirijori de talie mondială. A devenit, la numai 25 de ani, directorul artistic şi dirijorul principal al Orchestrei Metropolitane din oraşul său natal. Apoi, l-a înlocuit pe celebrul Valery Gergiev la pupitrul Orchestrei Filarmonice din Rotterdam. În prezent, Yannick Nézet-Séguin este director muzical al Metropolitan Opera, New York, din 2019, poziţie care se adaugă celei de director muzical al Orchestrei Philadelphia (din 2012) și al Orchestrei Métropolitain (Montreal), al cărei director artistic și dirijor principal este din 2000. În afara baghetei, Nézet-Séguin este şi pianist, acompaniază cu entuziasm cântăreţii şi apare în concerte de muzică de cameră.

ELINA GARANCA, MEZZOSOPRANĂ

Mezzosoprana Elīna Garanča s-a impus ca o vedetă majoră prin spectacole apreciate susţinute pe cele mai mari scene ale lumii. Cu o voce rafinată, inteligenţă și prezență pe scenă convingătoare, Elīna Garanča este supranumită „La perfetta”.

Născută în capitala Letoniei, într-o familie de muzicieni, în 1996, Elīna Garanča a intrat la Academia Letonă de Muzică, unde a studiat canto cu Sergej Martinov. Și-a continuat studiile la Viena, Austria, cu Irina Gavrilovici, și în SUA cu Virginia Zeani. Cariera profesionistă a început în 1997 în cadrul unui turneu al Operei din Riga la București și Atena, în rolul Giovannei Seymour din opera „Anna Bolena” de Donizetti. Primul succes internațional l-a obţinut în 2003, la Festivalul din Salzburg, Austria.

Elīna Garanča este renumită în special pentru interpretarea rolului Carmen de Bizet, performanţă descrisă de „New York Times” drept „cea mai bună Carmen din 25 de ani...”, după apariția la Metropolitan Opera. Elīna Garanča a primit numeroase premii naționale și internaționale pentru spectacolele și înregistrări în cele peste 160 de spectacole și 18 roluri de la debut.

FILARMONICA DIN VIENA

Poate că nu există un alt ansamblu muzical mai strâns asociat cu istoria și tradiția europeană de muzică clasică decât Filarmonica din Viena. În ultimii 180 de ani, această orchestră a experimentat și a influențat cursul istoriei muzicale în întreaga lume. Şi astăzi, soliști și dirijori de seamă se referă la „sunetul vienez” unic ca fiind calitatea remarcabilă care îl diferențiază de alte orchestre. Inimitabilitatea sunetului orchestrei se bazează și pe relația singulară dintre Filarmonica din Viena și Orchestra Operei de Stat din Viena. Unul dintre principiile fondatoare ale orchestrei fiind că doar un muzician din orchestra de operă poate deveni membru al Filarmonicii din Viena.

Credit foto: Max Parovsky, Jan Regan, Sarah Katharina.