Telespectatorii TVR Cultural descoperă, în perioada 19-25 decembrie, vechile manuscrise slavone din colecția Muzeului Național de Artă al României, și află despre relicvarii și despre Ierusalimul ceresc, în cadrul emisiunii „Pastila de artă – Tezaur medieval”.

„Pastila de artă – Tezaur medieval” se difuzează în fiecare zi a săptămânii, amfitrionul ei fiind Mircea Neacşa, iar realizatoarea – Ileana Ploscaru Panait.

„Trei Ierarhi’’ – Broderii în aur şi în piatră

• Luni, 19 decembrie 2022, orele 12:55 şi 21:55

În 1638, voievodul Moldovei, Vasile Lupu, poruncește ridicarea la Iași a unei noi mănăstiri purtând hramul celor Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Bogoslovul și Ioan Gură de Aur. În timp ce se construia biserica, voievodul a comandat o serie de văluri și accesorii de costum bisericesc brodate, pe care le-a dăruit cu prilejul sfințirii ei, la 16 mai 1639.

La Muzeul Național de Artă al României se păstrează în mod excepțional o mare parte din ansamblul acestor broderii, care ilustrează gusturile marcate de fast și opulență ale familiei domnitoare.

Citiți și: „Pastila de artă – Tezaur medieval”, o nouă serie de fillere, la TVR Cultural

„Între Orient si Occident’’ - Tezaurul de la Trei Ierarhi

• Marţi, 20 decembrie 2022, orele 12:55, 21:55 şi 1:45

Domnitorul Vasile Lupu și-a înzestrat ctitoria de la Trei Ierarhi cu numeroase danii prețioase, reprezentând în mare parte obiecte liturgice, folositoare în oficierea slujbelor. Privite laolaltă, obiectele stau mărturie pentru gustul ecletic al comanditarului, dar și pentru circulația simultană pe teritoriul moldovenesc a unor modele artistice sosite atât pe filieră occidentală, cât și orientală. Multe alte vase, precum anafornițe, potire sau discose, se mai păstrează din bogatul tezaur de la Trei Ierarhi și demonstrează legăturile pe care domnitorul le stabilise de-a lungul timpului cu ateliere de orfevrărie din Moldova, Transilvania sau chiar de la Constantinopol.

„Manuscrisele slavone’’ - Capodopere ferecate în aur și argint

• Miercuri, 21 decembrie 2022, orele 12:55 şi 21:55

Muzeul Naţional de Artă al României deţine una din cele mai importante colecţii de manuscrise de expresie slavonă din ţară. Această limbă a fost folosită timp de câteva secole în scopuri precumpănitor culturale, până către sfârşitul veacului al XVI-lea, când română tinde să o înlăture din cultura noastră laică şi din practica religioasă. De dimensiuni impresionante, scrise şi pictate cel mai adesea pe pergament, şi îmbrăcate în somptuoase ferecături de argint aurit, manuscrisele sunt, prin caligrafia şi ornamentele lor, adevărate opere de artă.

„Crucea Lumii’’ - Supliciu şi Înviere

• Joi, 22 decembrie 2022, orele 12:55 şi 21:55

Însemn esențial al creștinismului, Crucea începe să fie folosită abia în secolul IV, când din instrument al supliciului, devine semn al victoriei. Istoria creștină reține momentul revelării Crucii împăratului Constantin cel Mare, în ajunul unei bătălii importante nu numai pentru Imperiul Roman, ci pentru întreaga creștinătate.

Unele dintre cele mai frumoase lucrări din zestrea Galeriei de Artă Veche Românească sunt crucile dăruite odinioară de Alexandru Lăpușneanu Mănăstirii Slatina, de Șerban Cantacuzino Cotroceniului sau de Constantin Brâncoveanu lăcașului său de la Hurezi. Din instrument al supliciului, apoi semn al victoriei armate și spirituale, Crucea devine astfel simbolul Împărăției celei veșnice, ținta mult dorită a tuturor creștinilor.

„Relicvarii’’ - Cultul Crucii şi al Sfinţilor

• Vineri, 23 decembrie 2022, orele 12:55 şi 21:55

În creştinismul ortodox, relicvariile sunt obiecte religioase speciale legate de cultul sfinţilor, precum şi al Crucii pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Au forme variate şi sunt destinate să adăpostească părticele din aceste moaşte sau după caz, relicve. Relicvariile sunt considerate odoare de preţ. Au făcut întotdeauna parte din donaţia iniţială pe care ctitorii – domnitori şi boieri – au făcut-o mănăstirilor sau bisericilor construite de ei.

„Crucea’’ - Ierusalimul ceresc

• Sâmbătă, 24 decembrie 2022, orele 10:50, 18:50, 1:50, 3:50
• Duminică, 25 decembrie, ora 1:50

Ierusalimul ceresc este cetatea ideală promisă credincioșilor la sfârșitul timpurilor, fiind descris în „Apocalipsa lui Ioan’’ ca un oraș inundat în lumina lui Dumnezeu, făcut din aur și împodobit cu felurite pietre prețioase și cu mărgăritare. Așezată pe un munte înalt, cetatea are plan central, iar în mijlocul ei crește pomul vieții, identificat în lumea creștină cu Crucea.

Iconografia creștină „codifică’’ Ierusalimul ceresc cu ajutorul câtorva elemente, cel mai important fiind rotonda ridicată de Constantin cel Mare deasupra Sfântul Mormânt.

„Pastila de artă – Tezaur medieval” aduce în faţa iubitorilor de artă şi a publicului larg un proiect televizual unic realizat în parteneriat cu Muzeul Naţional de Artă al României. În anul celebrării a 500 de ani de la moartea voievodului Neagoe Basarab, ctitorul celui mai vestit monument românesc din toate timpurile – Mănăstirea Argeşului -, autorul primei opere din literatura românească - „Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie’’ - şi susţinătorul unei inegalabile campanii de patronaj artistic, cu urme reperabile astăzi în întreaga lume, Televiziunea Publică difuzează în premieră 50 de episoade de ilustrează un patrimoniu de excepţie.