Printre momentele decisive subliniate în volumul publicat de regizorul Cristian Mungiu revedem o dată istorică, 28 iunie 1940, când armata sovietică a ocupat Basarabia. Materialul a fost realizat pentru Jurnalul Cultural şi vă invităm să îl urmăriţi şi pe canalul de YouTube al TVR.
Regizor aclamat de presa internaţională şi distins cu multe premii la Festivalul Internaţional de Film de la Cannes, printre care Marele Premiu Palme D'Or, înmânat chiar de către celebra actriţă Jane Fonda, Cristian Mungiu se află la prima sa apariţie editorială, în postura inedită de scriitor.
„Tania Ionașcu, bunica mea. O biografie basarabeană” este titlul cărții care a fost lansată în urmă cu câteva zile la Chișinău şi care aduce în prim-plan atât un sentiment universal, dorul faţă de bunicii pieduţi, cât şi o recuperare a istoriei din România, dar şi de peste Prut, prin intermediul unui destin personal.
Întâlnirea jurnalistei TVR Cultural Ana-Maria Onisei cu regizorul a avut loc chiar înainte de lansarea cărţii, iar Cristian Mungiu a dezvăluit telespectatorilor ce vor găsi între paginile volumului „Tania Ionașcu, bunica mea. O biografie basarabeană”. Printre momentele decisive subliniate în volum revedem o dată istorică, 28 iunie 1940, când armata sovietică a ocupat Basarabia. Materialul a fost realizat pentru Jurnalul Cultural şi vă invităm să îl urmăriţi şi pe Canalul de YouTube al TVR.
„Ziua care a marcat profund viaţa familiei mele a fost ultimatumul de a ceda Basarabia în 48 de ore, şi nici acelea nu s-au respectat. În acel moment, oamenii au fost nevoiţi să ia iute decizii pentru viaţa lor, totul rezumându-se la „Rămân” sau „Plec”.
„Rămân” a echivalat cu faptul că membrii familiei noastre, dar şi în cazul altor familii care au decis aşa, au fost arestaţi, trimişi în Siberia, în puşcărie sau împuşcaţi. Din toată familia, s-au salvat bunica şi sora sa, care au reuşit să treacă Prutul spre ţară câteva luni mai târziu. Şi-au început o lungă pribegie, cu toate suişurile şi coborâşurile anilor 1940.
Astăzi, nu prea studiem la şcoală cum s-ar cuveni această perioadă şi cred că, dacă noi trebuie să recuperăm ceva, aceea este istoria din perspectiva foarte umană”, a spus regizorul Cristian Mungiu.
28 iunie 1940 este ziua în care armata sovietică a ocupat Basarabia. După ultimatum, străbunicii și bunica regizorului Cristian Mungiu, care era fiica cea mai mare dintre cei trei copii, au fost nevoiţi să decidă de azi pe mâine dacă rămân pe loc sau pleacă. Astfel, povestea devine una a valorilor în care ai investit până atunci în viață.
„Bunica îmi povestea cu destul de multă demnitate, în sensul că nu se victimiza. Aşa se întâmplase. Aprindea în fiecare duminică două lumânări - pentru fratele ei pierdut atunci şi pentru tatăl ei. Am trăit cu poveştile astea vreo 30 de ani, până s-a dus ea", a adăugat Cristian Mungiu.
Povestea familiei a fost tulburătoare pentru tânărul Cristian Mungiu, care, pe când era student la Film, s-a apucat să consemneze sistematic amintirile bunicii sale despre viața și tinerețea acesteia în Basarabia, dar şi despre sentimentele pe care le-a încercat după ce a fost luată această decizie. Manuscrisul a aşteptat în sertar mai bine de 20 de ani.
Rep.: Ce crezi că ar spune azi dacă ar şti că apare această carte despre ea?
Cristian Mungiu: „Săraca bunica mea… tot timpul zicea, eu îţi zic, dacă tu crezi că lucrurile astea îţi vor folosi într-o zi la ceva, eu îţi zic. Bunica era foarte timidă … şi, din punctul meu de vedere, aşa cum m-a asigurat întotdeauna, e cu mine, într-un fel. Aşa că mă bucură că de fiecare dată când povestesc despre ea, cred că fac ce i-am promis. Pentru că dacă povestea ei trăieşte, şi rămâne, înseamnă că ceva din afecţiunea pe care o avea ea pentru mine, şi eu pentru ea, dăinuieşte în aceeaşi măsură".
Materialul integral îl puteți urmări mai jos:
