Dacă povestea balconului din Verona, în care s-au iubit Romeo şi Julieta, a fascinat oamenii de sute de ani, să ştiţi că şi în ţara noastră am găsit o poveste cu un balcon, în Abrud. Aici, o unguroaică l-a salvat pe iubitul ei, un român, ferindu-l de furia trupelor maghiare. Emisiunea va fi difuzată la TVR Cultural duminică, de la ora 12.00.

Este vorba de „Crăişorul Munţilor”, de Avram Iancu. Şi, tot aici, am gătit ceea ce mâncau moţii pe vremuri, chiar în timpul lui Horea, spune realizatoarea Camelia Moise despre noua ediţie „Istorii de bun gust”.

Emisiunea „Istorii de bun gust” a fost difuzată joi seară, de la ora 21.00, la TVR 2, urmând să fie difuzată, duminică, și la TVR Cultural. Drumul ne poartă în Munţii Apuseni, în comuna Horea, satul Fericet, în Abrud şi chiar în satul lui Avram Iancu.

„Glasul pământului m-a adus înapoi acasă. Când am fost la Viena, pe o străduţă am găsit o tăbliţă în limba română pe care era scris: «Aici a locuit Horea când a fost la împărat». Am simţit ceva ce nici nu pot explica. Am avut sentimentul că renasc. Pentru că abia atunci am realizat de unde vine tradiţia familiei mele.

În cinstea acestui erou fascinant al neamului nostru, Nicola Vasile, zis «Ursul», pentru că avea o forţă spectaculoasă şi Horea pentru că doinea atât din voce cât şi mai ales din fluier”, spune Cosmin Pleşa, ale cărui origini se împletesc cu cele ale lui Horea.

Cosmin Pleşa s-a născut la Timişoara, unde a urmat şi studiile în teatru şi teologie. Cu toate acestea s-a întors acasă, în comuna Horea, de unde sunt părinţii săi, pentru că a descoperit o legătură cu eroul atât de respectat al neamului românesc.

În Munţii Apuseni sunt peisaje superbe, dar şi locuri pline de istorie, legende care vorbesc despre eroii moţilor, viaţa grea a ţăranilor din acele vremuri, corupţie sau trădări.

„Istoriile de bun gust” ne vor duce şi în locuri precum grota în care a stat Horea înainte de proces şi sângeroasa execuţie sau casa lui Avram Iancu din Abrud.

Aici se află celebrul balcon unde se întâlnea cu iubita sa. Avram Iancu se iubea cu o unguroaică, Iohanna Farkas, fiica unui avocat maghiar din Abrud. Ea este cea care l-a salvat de la moarte, potrivit unor istorici din perioada interbelică. Idila dintre cei doi este relatată de istoricii Ioan Lupaş şi Enea Hodoş, în lucrările publicate în Anuarul Institutului de Istorie Naţională, volumele II (1924, Bucureşti) şi III (1926, Cluj). Oştile imperiale intrau dinspre Zlatna, iar ea l-a avertizat de pericolul care se apropia şi, astfel, Avram Iancu a fugit la Câmpeni.

Înainte de a pleca pe urmele lui Horea şi ale lui Avram Iancu, la „Istorii de bun gust” am „gustat” un platou cu aperitive din Ţara Moţilor, o combinaţie ciudată, dar cumva specială, o călătorie fascinantă a gustului într-un mic dejun tradiţional.

„Am aflat despre astea de la bunicul meu, Toader Gheorghe. Îmi petreceam vacanţele aici, în satul Horea. Eram obişnuit ca acasă, să plec la şcoală cu sandwich făcut de mama, şerveţel şi o sticla cu apă, lapte sau ceai. Aici, când plecam la câmp, o vedeam pe bunica că îi punea bunicului în traistă o bucată de şuncă, jumări, ureche de porc, cârnaţ, ceapă, mere şi nuci. În funcţie de perioada anului, şi pere. În Munţii Apuseni cresc soiuri de mere şi de pere spectaculoase, dar şi nuci. Foarte rezistente. Vara, pe timp de zi este foarte cald, iar noaptea foarte rece”, spune Cosmin Pleşa.

Un alt preparat tradiţional pe care l-am descoperit la „Istorii de bun gust” este „zeama de picioci cu afumătură”, adică o ciorbă de cartofi albi, cu coaste, ciolan şi multe rădăcinoase, deosebit de gustoasă. Gătitul se face la ceaun, pus pe un foc de lemne, unul aproape ritualic, aprins în vârful muntelui, lângă casa lui Horea de la Fericet.

Ingrediente:

Afumătura (ciolan de porc afumat şi scăriţă afumată)

3 morcovi

2 cepe mari

5 cartofi

untura 4 linguri

o căpăţână de usturoi

cimbru

sare si piper

300 g smântână

un gălbenuş de ou

Mod de preparare:

Morcovul şi ceapa se curăţă, se toacă mărunt şi se pun la călit pe foc. Peste legume se pune untură şi se lasă la foc mic până când se rumenesc.Cartofii se curăţă şi se toacă cuburi, ca pentru ciorbă. Se adaugă peste morcovii şi ceapa rumenită. Focul se păstrează mic până se călesc bine legumele. Apoi, se adaugă apa, afumătura şi o crenguţă de cimbru. Ciorba se lasă cca 30 de minute, până se fierbe bine afumătura. Spre final, se adaugă usturoiul pisat şi smântâna amestecată cu galbenuş de ou. Se potriveşte de sare.