loader
Foto

#Etnikult: Bolek Majeric, un sculptor polonez în inima Bucovinei | VIDEO

În inima Bucovinei, acolo unde orizontul se diluează într-o simfonie de albastru și verde, se ascunde un loc cu o frumusețe eterică: satul Pleșa. Fundat în 1835, așezământul montan atrage călători cu peisajul său pitoresc.

 

Dar dincolo de priveliștile încântătoare, Pleșa adăpostește un artist a cărui creativitate transcende limitele convenționale: Bolek Majeric..


.
Majeric, un sculptor renumit, este un spirit profund și complex. Atelierul său, presărat cu poezii și sculpturi, captivează cunoscătorii, dezvăluind un univers interior bogat în filozofie și pasiune. Prima sa iubire, o iubire imposibilă din adolescență, a declanșat o explozie de energie creativă. Sentimentele intense au fost canalizate în poezie, urmate de sculptură, o modalitate de a imortaliza efemerul.

Lucrările sale, de la monumentul dedicat lui Ioan Paul al II-lea până la calea crucii sculptată în lemn, sunt expresii ale viziunii sale unice. El însuși descrie sculpturile sale, adesea îngeri cu trăsături neobișnuite, ca fiind ghidate de o voce interioară, rezultatul unei colaborări între artist și material. Înrădăcinat în misticismul Bucovinei, Majeric își infuzează creațiile cu taine și legende, transformând natura în personaj.

Artistul recunoaște sacrificiul personal implicat în vânzarea lucrărilor sale, o pierdere a unei părți din suflet, a timpului investit. Cu toate acestea, el înțelege și darul pe care îl oferă: o bucată din timpul său, așezată în mâinile privitorului. În momentele de cumpănă, artistul se întreabă ce oferă creația sa oamenilor și care este sensul demersului său artistic. Sensibilitatea sa particulară și talentul incontestabil l-au transformat într-o icoană a Bucovinei, un artist care dă viață naturii și eternizează frumusețea tărâmului său natal.

Ca sculptor de etnie poloneză din satul bucovinean Pleșa, Majerik întruchipează o punte subtilă între două lumi: moștenirea poloneză și realitatea geografică a Bucovinei.

Opera sa, influențată probabil de folclorul polonez și de atmosfera rurală bucovineană, reprezintă o contribuție valoroasă la patrimoniul cultural al regiunii. Chiar dacă informațiile despre viața și creația sa sunt limitate, prezența sa ca sculptor într-o comunitate mică și eterogenă subliniază importanța păstrării identităților culturale minoritare.

Bolek Majerik nu este doar un sculptor, ci și un martor al unui context istoric și social complex. Munca sa, indiferent de amploarea recunoașterii de care se bucură, merită studiată și valorificată, ca o dovadă a vitalității artistice ce poate înflori chiar și în cele mai obscure colțuri ale Europei. El este un exemplu al felului în care identitatea, locul și talentul se pot uni pentru a da naștere unei expresii artistice unice și autentice.

#Etnikult, marți, 18 martie, ora 14:30, TVR Cultural și TVR+

18:30 Memorialul Durerii - o istorie care nu se învaţă la şcoală

Un film de Lucia Hossu Longin

Producător: Alexandru Munteanu

19:30 Istoriile oraşului TVR 70

*Parcelarea Sfânta Ecaterina. Un proiect rurban

Chiar și pentru cei născuți aici, Bucureștiul constituie o perpetuă terra incognita. Un colț de stradă te poate lua prin surprindere, atras fiind mai întâi de arhitectura clădirilor, de juxtapunerea stilurilor, ca mai apoi să te lași prins într-un vârtej al poveștilor inepuizabile ce însoțesc peste ani acel minuscul fragment urban. Iată, așadar, cum am descoperit în inima orașului un loc de basm, Parcelarea Sfânta Ecaterina. Ne-am lăsat conduși pe firul unei povești fără de sfârșit, în compania Simonei Drăgan, cercetătoare a istoriei urbane bucureștene, conferențiar universitar la Universitatea din București, autoare a unui extins studiu dedicat acestui proiect inedit.

Revenim așadar pe vechea Colină a Podgorenilor, cunoscută astăzi drept Dealul Mitropoliei, pe care am străbătut-o la pas într-un episod anterior. Înainte de modernizarea orașului, în secolul al nouăsprezecelea, aici era locul de promenadă al bucureștenilor. Tot aici, în parcelarea noastră, se afla și Grădina Boierilor Bălăceni, un vestit spațiu de socializare, înainte de apariția formațiunilor moderne de interacțiune socială precum cafenelele. Este totodată locul de inspirație al piesei O noapte Furtunoasă, unde au locuit cei care au constituit sursa de inspirație a personajelor lui Caragiale. Istoria parcelării, proiectate în anii ‘20 de către arhitectul Florea Stănculescu, un vizionar al rurbanismului românesc, completează istoriile mai vechi pe care le vom străbate împreună: ale bisericii și hanului de la Podul Beilicului.

Producător : Raluca Bibiri

 
Cuviosul Ghelasie Isihastul, chip al iubirii dumnezeiești

Duminică, 21 iunie, de la ora 8.30, la TVR Cultural, emisiunea „Convorbiri spirituale” vă invită să urmăriți un reportaj realizat la colocviul ...

Lecțiile uitate ale istoriei. Eminescu, un gazetar incomod

Duminică, 21 iunie, de la ora 17.00, la TVR Cultural, emisiunea „Omul și timpul”, moderată de Rafael Udriște, propune o incursiune în universul ...

Gala Premiilor Uniunii Scriitorilor din România 2025, în premieră la TVR Cultural

TVR Cultural aduce în fața telespectatorilor unul dintre cele mai importante evenimente dedicate literaturii române contemporane: Gala Premiilor ...

 

#TVRcultural