loader
Foto

#Etnikult: Bolek Majeric, un sculptor polonez în inima Bucovinei | VIDEO

În inima Bucovinei, acolo unde orizontul se diluează într-o simfonie de albastru și verde, se ascunde un loc cu o frumusețe eterică: satul Pleșa. Fundat în 1835, așezământul montan atrage călători cu peisajul său pitoresc.

 

Dar dincolo de priveliștile încântătoare, Pleșa adăpostește un artist a cărui creativitate transcende limitele convenționale: Bolek Majeric..


.
Majeric, un sculptor renumit, este un spirit profund și complex. Atelierul său, presărat cu poezii și sculpturi, captivează cunoscătorii, dezvăluind un univers interior bogat în filozofie și pasiune. Prima sa iubire, o iubire imposibilă din adolescență, a declanșat o explozie de energie creativă. Sentimentele intense au fost canalizate în poezie, urmate de sculptură, o modalitate de a imortaliza efemerul.

Lucrările sale, de la monumentul dedicat lui Ioan Paul al II-lea până la calea crucii sculptată în lemn, sunt expresii ale viziunii sale unice. El însuși descrie sculpturile sale, adesea îngeri cu trăsături neobișnuite, ca fiind ghidate de o voce interioară, rezultatul unei colaborări între artist și material. Înrădăcinat în misticismul Bucovinei, Majeric își infuzează creațiile cu taine și legende, transformând natura în personaj.

Artistul recunoaște sacrificiul personal implicat în vânzarea lucrărilor sale, o pierdere a unei părți din suflet, a timpului investit. Cu toate acestea, el înțelege și darul pe care îl oferă: o bucată din timpul său, așezată în mâinile privitorului. În momentele de cumpănă, artistul se întreabă ce oferă creația sa oamenilor și care este sensul demersului său artistic. Sensibilitatea sa particulară și talentul incontestabil l-au transformat într-o icoană a Bucovinei, un artist care dă viață naturii și eternizează frumusețea tărâmului său natal.

Ca sculptor de etnie poloneză din satul bucovinean Pleșa, Majerik întruchipează o punte subtilă între două lumi: moștenirea poloneză și realitatea geografică a Bucovinei.

Opera sa, influențată probabil de folclorul polonez și de atmosfera rurală bucovineană, reprezintă o contribuție valoroasă la patrimoniul cultural al regiunii. Chiar dacă informațiile despre viața și creația sa sunt limitate, prezența sa ca sculptor într-o comunitate mică și eterogenă subliniază importanța păstrării identităților culturale minoritare.

Bolek Majerik nu este doar un sculptor, ci și un martor al unui context istoric și social complex. Munca sa, indiferent de amploarea recunoașterii de care se bucură, merită studiată și valorificată, ca o dovadă a vitalității artistice ce poate înflori chiar și în cele mai obscure colțuri ale Europei. El este un exemplu al felului în care identitatea, locul și talentul se pot uni pentru a da naștere unei expresii artistice unice și autentice.

#Etnikult, marți, 18 martie, ora 14:30, TVR Cultural și TVR+

3:00 Un artist-restaurator: Aurelia Pomponiu

Documentar

Aurelia Pomponiu este expert restaurator textile, doctor în arte vizuale, membru al Uniunii Artiștilor Plastici și cadru didactic la Universitatea Națională de Arte. După obținerea licenței la Secția Tapiserie a Institutului Național "Nicolae Grigorescu", a pornit pe drumul conservării și restaurării obiectelor de patrimoniu, în paralel cu cariera sa artistică. A publicat cărți de specialitate, iar activitatea sa în domeniul artelor decorative și al restaurării textile a înregistrat un palmares impresionant, cu numeroase expoziții organizate în țară și în străinătate. Specialist de valoare și unul dintre puținii noștri maeștri-restauratori în domeniul țesăturilor de artă și istorice, Aurelia Pomponiu a realizat restaurări ale unor valoroase piese de patrimoniu, printre care se numără covoare și scoarțe românești, broderii din mătase, tapiserii, piese de îmbrăcăminte și accesorii, costume de teatru și mobilier etnografic. Printre cele mai ample și laborioase proiecte de curățare, restaurare și conservare realizate sub directa sa îndrumare și expertiză, se numără tapiseria românească de la sediul ONU din New York și lucrările textile din Holul Central al Teatrului Național din București, considerate printre cele mai mari tapiserii din lume...

Cu prilejul unor recente proiecte expoziționale ale sale care au scos în evidență frumusețea și valoarea de patrimoniu a unor covoare românești restaurate sau nerestaurate, am aflat de la artistul, restauratorul și colecționarul Aurelia Pomponiu despre existența și destinul unor piese textile deosebite, care au trecut prin atelierul său de conservare și restaurare.

Realizator şi jurnalist senior: Sandrino Gavriloaia

(Reluare)

3:50 Itinerariu câmpinean

Documentar

Câmpina este un oraș liniștit și pitoresc, supranumit și Poarta Văii Prahovei... Așezarea se bucură de amplasarea într-un amfiteatru natural, fiind poziționată la aceeași distanță față de București și de Brașov. Localitatea a fost atestată documentar în 1503. Vreme de câteva secole, până pe la 1840, Câmpina a îndeplinit rolul de scală, adică de vamă, pe drumul comercial al Văii Prahovei. Odată cu descoperirea zăcămintelor de petrol, soarta orașului s-a dinamizat. Extragerea și prelucrarea țițeiului au dus la dezvoltarea localității, transformând așezarea, dintr-o modestă stațiune balneo-climaterică, cu stabiliment de băi fero-sulfuroase, într-un oraș cosmopolit, industrial și modern. Aici s-a amenajat în 1890 prima schelă petrolieră din România, iar în 1895 s-a construit cea mai mare rafinărie din Europa și a doua din lume.. Chiar dacă și-a pierdut însemnătatea industrială și de centru petrolier, Câmpina se încăpățânează să rămână un spațiu benefic al localismului creator, cu o ofertantă viață culturală. Eventualii oaspeți au prilejul să descopere, aici și în împrejurimi, un atractiv itinerariu al explorărilor culturale, cu muzee și puncte muzeale, clădiri de patrimoniu, monumente istorice, de arhitectură și industriale... Printre aceste obiective se numără Castelul Iulia Hasdeu, Muzeul memorial ”N. Grigorescu”, Casa cu grifoni-sediu al Primăriei Municipiului Câmpina, Castelul Voila-sediu al Spitalului de psihiatrie, Colecția municipală de schițe, desene și crochiuri realizate de Nicolae Grigorescu și achiziționate de primăria orașului în 1939, Rafinăria ”Steaua Română”, ansamblu industrial astăzi dezafectat și intrat în proprietate privată.

Realizator şi jurnalist senior: Sandrino Gavriloaia

(Reluare)
 
Concertul de deschidere a Concursului Internațional George Enescu – un eveniment de gală, în exclusivitate la TVR

Unul dintre marile evenimente ale vieții muzicale internaționale, din nou în lumina reflectoarelor la TVR! Concertul de deschidere a Concursului ...

Recunoscut pentru versatilitatea și calitatea interpretărilor sale în zona jazz-ului cu mari orchestre, Big Band-ul Radio România abordează ...

Evenimentul care poartă mai departe numele și spiritul lui muzicianului român: Concursul Internațional George Enescu 2026, în direct la TVR Cultural

TVR - Official Broadcaster al ediției aniversare din 2026 a Concursului Internaţional George Enescu. TVR și ARTEXIM, un parteneriat pentru ...

 

#TVRcultural