loader
Foto

#Etnikult: Bolek Majeric, un sculptor polonez în inima Bucovinei | VIDEO

În inima Bucovinei, acolo unde orizontul se diluează într-o simfonie de albastru și verde, se ascunde un loc cu o frumusețe eterică: satul Pleșa. Fundat în 1835, așezământul montan atrage călători cu peisajul său pitoresc.

 

Dar dincolo de priveliștile încântătoare, Pleșa adăpostește un artist a cărui creativitate transcende limitele convenționale: Bolek Majeric..


.
Majeric, un sculptor renumit, este un spirit profund și complex. Atelierul său, presărat cu poezii și sculpturi, captivează cunoscătorii, dezvăluind un univers interior bogat în filozofie și pasiune. Prima sa iubire, o iubire imposibilă din adolescență, a declanșat o explozie de energie creativă. Sentimentele intense au fost canalizate în poezie, urmate de sculptură, o modalitate de a imortaliza efemerul.

Lucrările sale, de la monumentul dedicat lui Ioan Paul al II-lea până la calea crucii sculptată în lemn, sunt expresii ale viziunii sale unice. El însuși descrie sculpturile sale, adesea îngeri cu trăsături neobișnuite, ca fiind ghidate de o voce interioară, rezultatul unei colaborări între artist și material. Înrădăcinat în misticismul Bucovinei, Majeric își infuzează creațiile cu taine și legende, transformând natura în personaj.

Artistul recunoaște sacrificiul personal implicat în vânzarea lucrărilor sale, o pierdere a unei părți din suflet, a timpului investit. Cu toate acestea, el înțelege și darul pe care îl oferă: o bucată din timpul său, așezată în mâinile privitorului. În momentele de cumpănă, artistul se întreabă ce oferă creația sa oamenilor și care este sensul demersului său artistic. Sensibilitatea sa particulară și talentul incontestabil l-au transformat într-o icoană a Bucovinei, un artist care dă viață naturii și eternizează frumusețea tărâmului său natal.

Ca sculptor de etnie poloneză din satul bucovinean Pleșa, Majerik întruchipează o punte subtilă între două lumi: moștenirea poloneză și realitatea geografică a Bucovinei.

Opera sa, influențată probabil de folclorul polonez și de atmosfera rurală bucovineană, reprezintă o contribuție valoroasă la patrimoniul cultural al regiunii. Chiar dacă informațiile despre viața și creația sa sunt limitate, prezența sa ca sculptor într-o comunitate mică și eterogenă subliniază importanța păstrării identităților culturale minoritare.

Bolek Majerik nu este doar un sculptor, ci și un martor al unui context istoric și social complex. Munca sa, indiferent de amploarea recunoașterii de care se bucură, merită studiată și valorificată, ca o dovadă a vitalității artistice ce poate înflori chiar și în cele mai obscure colțuri ale Europei. El este un exemplu al felului în care identitatea, locul și talentul se pot uni pentru a da naștere unei expresii artistice unice și autentice.

#Etnikult, marți, 18 martie, ora 14:30, TVR Cultural și TVR+

16:30 Concert de prânz

* Festival George Enescu 2025

Orchestra de Cameră Radio

David Grimal conducere muzicală, vioară

Valentin Silvestrov Silent Music

George Enescu Pastorală, Menuet trist și Nocturnă (aranjament pentru orchestră de cameră de Dan Dediu)

Maurice Ravel Mormântul lui Couperin

Producător: Băinţan Valentina

17:25 Eminescu şi Cernăuţii, România, 2023

Regia, imaginea, producţia: Mihai Grosu şi Irina Grosu

Narator: Valentin Teodosiu

Cu: Vlad Pascar, Mihai Grosu, Vasile Rauţ, Elena Pascar

Filmul prezintă povestea plecării din Ipoteşti la şcoală a copilului Mihai, la vârsta de 7 ani, împreună cu tatăl său, Gheorghe Eminovici, până la ultima vizită pe care a făcut-o la Cernăuţi, înaintea Crăciunului din 1885.

Cu sprijinul unor români şi a unor bucovineni, cunoscători ai vieţii lui Eminescu, şi al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi, realizatorii au filmat în toate locaţiile în care a învăţat poetul nostru naţional, în care a stat cu chirie, inclusiv casa lui Aron Pumnul, dar şi pe toloaca unde bătea mingea cu colegii de şcoală.

De asemenea, au filmat în Arhiva de Stat a regiunii Cernăuţi, prilej cu care au descoperit documente necunoscute până acum publicului larg-ale autorităţilor habsburgice şi ale celor sovietice despre poet.

La finalul filmului, istorici şi literaţi din nordul Bucovinei vorbesc despre felul în care, după 1944, propaganda sovietică l-a transformat pe Eminescu din poetul naţional al românilor într-un oarecare „poet moldovean”.

Redactor: Gabriela Onea

 
Martor al istoriei, povestitor al timpului. Un interviu cu Gabriel Klimowicz despre jurnalism și literatură, la TVR Cultural

Duminică, 7 iunie, de la ora 17:00 (în reluare marți, de la 22.35) la „Omul și timpul”, jurnalistul Rafael Udriște îl are invitat pe jurnalistul ...

Arhitectura ideilor și designul care modelează orașul: o nouă întâlnire la TVR Cultural, în cadrul Bucharest Design Festival

Attila Kim, Bogdan Ciocodeică și Mihnea Ghilduș sunt invitații celei de-a doua ediții a seriei speciale dedicate Bucharest Design Festival, ...

Un omagiu muzical dedicat lui Garbis Dedeian, la TVR Cultural

Sâmbătă, 13 iunie, de la ora 21.00, vedem la TVR Cultural concertul „Ode to a Master – The Spirit of Garbis Dedeian”, un emoționant omagiu adus ...

 

#TVRcultural