Între 9 și 13 octombrie, TVR Cultural le-a adus cinefililor două drame impresionante - „La revedere, copii” și „Grădinile Finzi-Contini” - și comedia neagră „Afacerea Est”. Pentru cei mici, TVR Cultural a pregătit „Maria Mirabela în Tranzistoria”.

Luni, 9 octombrie, de la ora 22.00, TVR Cultural a difuzat drama „La revedere, copii” („Au revoir, les enfants” - Franța, 1987), în regia lui Louis Malle, cu Gaspard Manesse, Raphael Fejto Philippe Morier-Genoud și Francine Racette.

Filmul este o autobiografie a lui Louis Malle, care semnează și scenariul peliculei, și prezintă povestea părintelui Jacques, director de școală în Franța ocupată de naziști, care salva copii evrei.

Filmul a fost premiat la Festivalul de Film de la Veneția, cu „Leul de Aur” (1987), a primit mai multe premii César (cel mai bun film; cea mai bună regie; cel mai bun scenariu original sau adaptare; cea mai bună imagine; decoruri; montaj; sunet - 1988), BAFTA pentru cea mai bună regie, Premiul Academiei Europene de Film - Premiul pentru cel mai bun scenariu (1988). A fost nominalizat la Premiile Oscar pentru cel mai bun film străin și cel mai bun scenariu.

Sursă foto: imdb.com

În iarna lui 1943, în Franța ocupată, elevul Julien Quentin se întoarce din vacanță la școala cu internat și află că are trei noi colegi, printre care și Jean Bonnet, cu care este de-o seamă. Bonnet este un copil retras, care cântă la pian și se pricepe la matematică. Într-o noapte, Quentin îl surprinde pe noul băiat rugându-se în ebraică, cu o kippah pe cap.

Mai târziu, află că pe copil nu-l cheamă Jean Bonnet, ci Kippelstein, iar părintele Jacques îl adăpostea de naziști.

Cei doi copii se împrietenesc, însă zilele lor fericite nu durează: într-un raid al Gestapo, copilul este descoperit, împreună cu alți doi elevi evrei. Nici părintele Jacques nu scapă de mâna naziștilor.

Sursă foto: imdb.com

Filmul se bazează pe un fapt real, la care a asistat regizorul Louis Malle când avea 11 ani: când era la o școală cu internat de lângă Fontainbleau, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, a văzut cum mai mulți elevi evrei și un profesor au fost ridicați de soldații naziști și deportați la Auschwitz. Directorul școlii, părintele Jacques, a fost arestat și dus în lagărul de concentrare de la Mauthausen, unde a și murit, la puțin timp după ce lagărul a fost eliberat de aliați. Părintele Jacques a primit, post-mortem, titlul de „drept între popoare”. Povestea sa o puteți citi pe site-ul Memorialul Yad Vashem.

Trailer-ul filmului, aici.

Sursă foto: imdb.com

Joi, 12 octombrie, de la ora 22.00, TVR Cultural a transmis comedia neagră „Afacerea Est”, în regia lui Igor Cobileanski, cineast basarabean. În rolurile principale: Ion Sapdaru, Constantin Puşcasu, Daniel Busuioc.

Doi moldoveni - Marian, un intelectual de provincie, şi Petro, un oportunist plin de idei - se avântă într-o călătorie nebunească în căutarea banilor necesari pentru a-şi îndeplini visurile: Marian vrea să se căsătorească cu Veronica, în timp ce Petro îşi doreşte o macara pe care s-o închirieze. Ei decid să devină parteneri de afaceri şi încep să lucreze la un plan: să vândă un vagon de potcoave. Planurile li se dau peste cap, dar Marian şi Petro nu-şi pierd optimismul şi încearcă alte metode de a se căpătui.

Afacerea Est. Sursă: imdb.com

În 2016, „Afacerea Est” a primit, la Tallinn, premiul pentru cel mai bun scenariu și premiul pentru cel mai bun actor - Ion Sapdaru și Constantin Pușcașu. În 2017, a fost nominalizat la Premiile Gopo pentru cea mai bună scenografie - Vali Ighigheanu.

Sursă foto: imdb.com

„În mod cert nu va exista o continuare „Afacerea Est”, există însă posibilitatea să fie „Afacerea Vest”. Am fost întrebat de multe ori, la majoritatea proiecţiilor cu public, dar de fiecare dată am evitat un răspuns ferm, dar vreau să asigur nişte oameni prieteni mie că se scrie în „Afacerea Vest”, spunea Igor Cobileanski, în 2018, citat de Agerpres.

Sursă foto: imdb.com

Sâmbătă, 14 octombrie, de la ora 11.00, TVR Cultural a difuzat filmul pentru copii „Maria Mirabela în Tranzistoria” (România, 1989), în regia lui Ion Popescu Gopo.

Filmul continuă aventurile Mariei şi Mirabelei, de data aceasta, într-o lume imaginară din interiorul televizorului. Personajele animate ies dintr-un tablou în dormitor: un fluture şi un licurici le caută pe fetiţe, dar sunt atacaţi de „faraziţi”. Dan, un electronist priceput, repară televizorul şi alungă faraziţii.

În rolurile principale: Ioana Moraru - Maria, Mirabela - Adriana Cucinschi, Oana Pellea - mama, Horațiu Mălăele - tata, Stela Popescu - bunica, Anda Călugăreanu - Oache, Grigore Grigoriu - Farazit, Jorj Voicu - Oache, Mihai Bisericanu - Scăpărici, Ion Dichiseanu - învățătorul.

Urmăriți mai jos un promo din anul 2015:

Duminică, 15 octombrie, de la ora 20.00, TVR Cultural a transmis drama multipremiată „Grădinile Finzi-Contini”, regizată de Vittorio de Sica în 1970 și bazată pe una dintre cele mai cunoscute cărți ale lui Giorgio Bassani, cu același nume.

Pelicula spune povestea familiei de intelectuali evrei Finzi-Contini, care trăiește pe o proprietate idilică. Frații Alberto și Micol Finzi-Contini (interpretați de Helmut Berger și Dominique Sanda) organizează petreceri cu prietenii lor din orașul Ferrara, adăpostindu-se de antisemitismul în creștere din Italia lui Mussolini. Odată cu venirea fasciștilor la putere, familia Finzi-Contini este condamnată, notează Rotten Tomatoes.

Filmul este considerat o capodoperă, fiind premiat la numeroase festivaluri de profil. Amintim un Oscar pentru cel mai bun film străin și o nominalizare pentru cel mai bun scenariu, un BAFTA, Ursul de Aur la Festivalul de Film de la Berlin și premiul pentru cel mai bun film și cel mai bun actor (Lino Cappolichio) în cadrul Premiilor David di Donatello.

Sursă foto: imdb.com

Regizat de Vittorio de Sica, cel care semnează și celebra peliculă „Hoți de biciclete”, difuzată de TVR Cultural în 8 octombrie, filmul este o adaptare a romanului „Grădinile Finzi-Contini” al lui Giorgio Bassani din 1962, despre un tânăr de 20 de ani (în film, Lino Capolicchio - Giorgio) fascinat de familia Finzi-Contini, care deține o casă impresionantă, cu grădini bogate, adăpostite de un zid înalt.

În timp ce restul evreilor din oraș încep să fie persecutați și excluși din viața publică, pe fondul ascensiunii fasciștilor și adoptării legilor rasiale, familia Finzi-Contini pare să-și ducă zilele în aceeași tihnă. Când evreii sunt excluși din clubul de tenis al orașului, copiii familiei organizează acasă meciuri, unde invită tineri din oraș, evrei și creștini, cu diferite orientări politice. Alberto, fratele lui Micol, este prieten cu Malnate (în film, Fabio Testi), un tânăr socialist pe care sora lui, Micol, pare să nu-l suporte. Giorgio este îndrăgostit de Micol, însă iubirea lui nu pare pe deplin împărtășită de fată.

Sursă foto: imdb.com

Filmul lui de Sica face o serie de schimbări care diferențiază filmul de carte. Inițial, la scenariu a lucrat și Giorgio Bassani, însă scriitorul s-a retras ulterior, pe fondul modificărilor aduse poveștii. Bassani nu descrie explicit soarta membrilor familiei Finzi-Contini, deși lasă să se înțeleagă că au avut un destin tragic, în timp ce regizorul de Sica îi arată pe membrii familiei în timp ce sunt ridicați de fasciști și pregătindu-se de deportare. Romanul doar sugerează legătura amoroasă dintre Micol și Malnate, în timp ce în film relația acestora este explicită. Bassani sugerează, pe de altă parte, și o posibilă legătură între Malnate și Alberto, în timp ce filmul o accentuează, notează The Guardian, într-un articol din 2020, la aniversarea de 50 de ani a peliculei.

Sursă foto: imdb.com