loader
Foto

Galerie foto

In memoriam: Portretul Adinei Cezar, una dintre cele mai importante coregrafe din România, difuzat la TVR Cultural | VIDEO

În 18 martie, TVR Cultural le-a oferit telespectatorilor, din arhiva Televiziunii Române, portretul coregrafei Adina Cezar, realizat de Silvia Ghiață (Ciurescu), în cadrul emisiunii „Lumea dansului” (2001). Adina Cezar s-a stins din viață în 17 martie, la 82 de ani.

 

Adina Cezar (1941-2024) a revoluționat arta dansului în România, punând bazele grupului de avangardă „Contemp” în 1973. În 1982, a primit Premiul Uniunii de Teatru și Muzică pentru „meritele sale în impunerea unui nou stil interpretativ în coregrafia românească”.

„A fost un fel de întâlnire pasională. Eram cu toţii tineri şi sălbatici, eu, Sergiu Anghel, Nataşa Trăistaru şi mai târziu Liliana Iorgulescu. Obișnuiam să petrecem nopți repetând și, chiar și când mergeam să bem o cafea sau să mâncăm ceva, o făceam cu entuziasm. Până la urmă, am devenit populari pe piața din România. Miriam Rădulescu lucra pe atunci la Teatrul „Țăndărică”. După cum am menționat deja, am făcut tot ce am putut și, în mare parte, am reușit să țin în jurul meu oameni grozavi. Desigur, m-am dus acasă și mi-am ros unghiile, dar în fața lor mi-am ținut mereu ascunse sentimentele. Relația mea cu Sergiu Anghel a devenit, la un moment dat, prea complicată, atât profesional, cât și emoțional, iar în 1989 am decis să ne despărțim. Ani de zile oamenii au spus că Sergiu este motorul acestei firme, dar, de fapt, eu am fost”, îi mărturisea Adina Cezar Silviei Ghiață, într-un interviu, a cărui transcriere a fost publicată pe site-ul Institutului Cultural Român în 2002.

A debutat pe scena Operei Române din București în 1957, notabilă rămânând participarea ei ca prim-balerină în spectacolul „Le Marteau sans maître”, de Pierre Boulez, în premieră mondială, la Festivalul Champs-Elysees, Paris (1965).

„Acea performanță, vă pot spune acum, a reprezentat o deschidere în cadrul constituit al coregrafiei la acea vreme. Îmi amintesc cum toți colegii mei au dispărut de pe scenă și doar eu și Mihai Brediceanu stăm în picioare și înfruntăm publicul la sfârșitul spectacolului. Reacția publicului a fost extraordinară; aproape că uitasem că sunt pe scenă și deja dansasem. A fost un moment semnificativ al vieții mele”,  spunea Adina Cezar, potrivit interviului citat.

Începând cu anul 1985, a semnat coregrafia și regia mai multor spectacole la Opera Română, Teatrul de Dans Clasic și Contemporan „Oleg Danovski” din Constanța, Opera Română din Cluj-Napoca, Teatrul de Revistă din București, Teatrul de Revistă din Constanța și la Casino Victoria. A lucrat îndeaproape cu regizorii Liviu Ciulei, Cătălina Buzoianu, Cornel Todea, Silviu Purcărete, Iulian Mihu. Din anul 2014, a fost profesoară asociată la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti.

Sursă imagine: (1) - Arhiva Televiziunii Române, (2) - Facebook Corina Șuteu

Anunțul făcut de fiica sa, Yvonne Toader (Cezar), pe Facebook:

 

15:00 Explorări culturale

Itinerariu câmpinean

Câmpina este un oraș liniștit și pitoresc, supranumit și Poarta Văii Prahovei... Așezarea se bucură de amplasarea într-un amfiteatru natural, fiind poziționată la aceeași distanță față de București și de Brașov. Localitatea a fost atestată documentar în 1503. Vreme de câteva secole, până pe la 1840, Câmpina a îndeplinit rolul de scală, adică de vamă, pe drumul comercial al Văii Prahovei. Odată cu descoperirea zăcămintelor de petrol, soarta orașului s-a dinamizat. Extragerea și prelucrarea țițeiului au dus la dezvoltarea localității, transformând așezarea, dintr-o modestă stațiune balneo-climaterică, cu stabiliment de băi fero-sulfuroase, într-un oraș cosmopolit, industrial și modern. Aici s-a amenajat în 1890 prima schelă petrolieră din România, iar în 1895 s-a construit cea mai mare rafinărie din Europa și a doua din lume.. Chiar dacă și-a pierdut însemnătatea industrială și de centru petrolier, Câmpina se încăpățânează să rămână un spațiu benefic al localismului creator, cu o ofertantă viață culturală. Eventualii oaspeți au prilejul să descopere, aici și în împrejurimi, un atractiv itinerariu al explorărilor culturale, cu muzee și puncte muzeale, clădiri de patrimoniu, monumente istorice, de arhitectură și industriale... Printre aceste obiective se numără Castelul Iulia Hasdeu, Muzeul memorial ”N. Grigorescu”, Casa cu grifoni-sediu al Primăriei Municipiului Câmpina, Castelul Voila-sediu al Spitalului de psihiatrie, Colecția municipală de schițe, desene și crochiuri realizate de Nicolae Grigorescu și achiziționate de primăria orașului în 1939, Rafinăria ”Steaua Română”, ansamblu industrial astăzi dezafectat și intrat în proprietate privată.

Producător: Sandrino Gavriloaia

16:00 Arheologia crimei-prezentări

Documentar *

Episodul 2- Cu arma în mână

Unul din primele grupuri de rezistență armată anticomunistă s-a organizat în Munții Banatului. Echipa TVR a redescoperit locurile bătăliilor cu Securitatea. În film este prezent cu o mărturie cu valoare de document și ultimul luptător cu arma în mână din munți, Nicolae Ciurică, recent decorat de Președintele României

Redactor Mariana Ioniță

Realizator Ruxandra Țuchel

Producător Alexandru Munteanu

 

Duminică, 07 septembrie 2025, ora 13:00, Academia Română şi TVR Cultural vă invită să revedeţi şi să reascultaţi dialogul dintre profesorii ...

ARHITECTUL DORIN ŞTEFAN, ÎN

Duminică, 31 august 2025, ora 13:00, TVR Cultural şi Academia Română vă invită la "DIALOGURI ACADEMICE" cu arhitectul DORIN ŞTEFAN şi filosoful ...

Festivalul Internațional George Enescu 2025 – patru săptămâni de sărbătoare a muzicii, între tradiție, inovație și întâlniri de neuitat

Cea de-a 27-a ediție a Festivalului Internațional „George Enescu” - cel mai important eveniment cultural al României și unul dintre cele mai ...

 

#TVRcultural