Telespectatorii TVR Cultural pot urmări, în săptămâna 6 - 10 februarie, dialogurile lui Horia Roman Patapievici cu Gabriel Liiceanu, Andrei Oișteanu, Ovidiu Victor Olar, Mircea Rusu și Bogdan Tătaru-Cazaban.
Emisiunea „Înapoi la argument” este difuzată la TVR Cultural de luni până vineri, de la ora 11.00.
Luni, 6 februarie, TVR Cultural a difuzat dialogul lui Horia Roman Patapievici cu filosoful Gabriel Liiceanu, înregistrat în anul 2009. Discuția celor doi oameni de cultură a pornit de la prefața cărții „Ahile sau Despre forma absolută a prieteniei. Ariel sau Despre forma pură a libertății”, scrisă de Petru Creția.
„Putea simți orice și putea gândi orice. Știa tot, citise tot. În greacă, latină, engleză, franceză, italiană. Când scria despre contigență, despre libertate sau despre etic, gândea ca un profesionist, deși nu-i frecventase în mod sistematic pe filosofi. Și, totuși, cândva, pesemne într-o altă viață, îi citise și pe ei. Când scria despre Homer, Platon, Dante, Shakespeare sau Eminescu, despre cei mari pe care îi iubea, se muta cu toată ființa lui în universul lor. Toată viață s-a pregătit pentru întâlnirea cu ei.
E foarte greu să fii în aceeași măsură știutor și scriitor. E foarte greu, când ai ajuns să te afunzi în jungla unui domeniu, să mai poți ieși din ea și să poți vorbi convenabil despre lucrurile pe care le-ai întâlnit. Rareori am văzut minți care, după ce s-au supus celor mai teribile cazne filologice, au mai putut, îngreunate de uriașă colecție de date, să-și ia zborul și să-și păstreze strălucirea expresiei. Singurele exemple care-mi vin în minte, în afară de Nietzsche, sunt Huizinga, Heinrich Zimmer, Auerbach, poate Erwin Rhode.
Ca mare elenist ce era, Petru Creția a pătruns și a locuit lungă vreme în catacombele unui timp mort și ale unei limbi moarte. Câți filologi mai ies vii din această lume a umbrelor? Și câți, mai ales, le mai pot învia pentru noi?”, scria Gabriel Liiceanu, despre opera lui Petru Creția.
TVR Cultural a difuzat, în 27 ianuarie, un dialog al lui Petru Creția cu muzicologul Iosif Sava, înregistrat în 1997, pe care îl puteți urmări aici.
Gabriel Liiceanu. Foto: Arhiva TVR
Gabriel Liiceanu (n.1942), filosof, scriitor și discipol al lui Constantin Noica. Autor al lucrării „Jurnalul de la Păltiniș” (1983), ale cărui teme centrale sunt raportul maestru–discipol şi importanţa culturii într-o epocă totalitară, a fost un adevărat bestseller al anilor 1980: oamenii stăteau la cozi la librării, unde cartea se vindea „pe sub mână”, iar apoi se împrumuta doar prietenilor de încredere.
Scrierile sale au devenit repere, iar participările sale, după 1989, la diverse dezbateri publice, au făcut ca personalitatea sa să fie respectată, dar, în același timp, și criticată.
Marți, 7 februarie, TVR Cultural a transmis dialogul lui H.R.Patapievici cu istoricul Ovidiu Victor Olar, înregistrat în 2008. Pe atunci, Ovidiu Victor Olar era un interlocutor tânăr și carismatic, tema discuției cu amfitrionul „Înapoi la argument” fiind volumul „Răzbunarea împotriva tiranilor. Teoria politică a protestantismului francez”.
Ovidiu Victor Olar (n.1978) este cercetător științific în cadrul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”, din cadrul Academiei Române. Este preocupat de fenomenologia istoriei în convergență cu evoluția Bisericii. Autor al cărților „Împăratul înaripat. Cultul arhanghelului Mihail în lumea bizantină” și „Răzbunare împotriva tiranilor”. Despre activitatea sa științifică puteți citi mai multe aici.
Miercuri, 8 februarie, TVR Cultural a difuzat dialogul lui Horia Roman Patapievici cu prof. univ. Mircea Rusu, înregistrat în 2010. Acea ediție a emisiunii „Înapoi la argument” a fost una specială pentru Patapievici, pentru că Mircea Rusu i-a fost profesor amfitrionului, pe când acesta era student la Facultatea de Fizică a Universității din București.
Mircea Rusu a fost profesor la Facultatea de Fizică a Universității din București. Este specialist în două domenii de mare importanță atât pentru fizicieni, cât și pentru filosofi: astrofizică și fenomene fractale. Are și un al treilea domeniu de interes: învățarea fizicii. Este membru fondator al Grupului de Inițiativă pentru Învățământul Fizicii IF România și a avut o bogată activitate în domeniul reformării învățării fizicii (în școală sau universitate). În 2009 a primit titlul de „profesorul anului”.
Joi, 9 februarie, TVR Cultural a difuzat dialogul lui H.R.Patapievici cu Bogdan Tătaru-Cazaban, istoric al religiilor și doctrinelor filosofice, înregistrat în 2011. Tema discuției a fost atunci alegerea primului Papă german după aproape 500 de ani, Benedict al XVI-lea.
Bogdan Tătaru-Cazaban (n.1977) este cercetător în cadrul Institutului de Istorie a Religiilor, Academiai Română. Este doctor în filozofie al Universității din București, cercetător științific la Institutului de istorie a religiilor al Academiei Române, co-fondator al revistei „Chora. Revue d’études anciennes et médiévales: philosophie, théologie, sciences” și membru al mai multor asociații și societăți academice.
Despre activitatea sa științifică puteți citi mai multe aici. Între anii 2010 și 2016, a fost ambasador al României pe lângă Sfântul Scaun.
„Am fost acreditat pe lângă Papa Benedict al XVI-lea, a cărui operă o cunosc și o admir, și mi-am desfășurat o mare parte a activității în primii ani ai pontificatului Papei Francisc. Cred că Papa Benedict rămâne unul dintre marile spirite ale Europei, ale cărui analize își păstrează vigoarea și forța de inspirație.
În Papa Francisc văd un Papă al renașterii spirituale și al milostivirii, care răspunde nevoii imense a omului contemporan, cu toate dramele și tribulațiile sale, de a se ști înțeles și iubit. E una dintre cheile, poate cea mai puternică, pentru a deschide porțile indiferenței spirituale de astăzi, detectând dincolo de ele o acută nevoie de întâlnire și dialog”, spunea Bogdan Tătaru-Cazaban, într-un interviu acordat Radio România Actualități, în 2016.
Vineri, 10 februarie, TVR Cultural transmite dialogul lui H.R.Patapievici cu Andrei Oișteanu, înregistrat în 2011. Discuția a pornit de la celebra carte a lui Oișteanu - „Narcotice în cultura română. Istorie, religie și literatură”, distinsă în 2011 cu premiul special al Uniunii Scriitorilor din România.
Andrei Oișteanu (n.1948), cercetător în domeniul etnologiei, antropologiei culturale, imagologiei și istoriei religiilor, membru al International Union of Ethnological and Antropological Sciences (Londra) și fondator al Institutului de Istorie a Religiilor, precum și președintele Asociației Române de Istorie a Religiilor.
Este membru în Consiliul Științific al Institutului de Istorie a Religiilor (Academia Română) și profesor asociat la Facultatea de Litere a Universității din București. A fost distins cu Ordine della Stella della Solidarietà Italiana, conferit de preşedintele Italiei (2005), şi cu Ordinul Naţional „Steaua României”, conferit de preşedintele României (2006). Despre activitatea sa științifică puteți citi aici.
