În ultima săptămână a lunii septembrie, TVR Cultural a redifuzat dialogurile lui Horia Roman Patapievici cu regizorul Nicolae Mărgineanu și psihologul Cristina Anisescu, criticul literar Eugen Negrici, fizicianul Mircea Rusu, Alexandru Hâncu, editorialist, și lect. univ. dr. Mihai Maci.
Emisiunea „Înapoi la argument” este transmisă la TVR Cultural de luni până vineri, de la ora 11.00.
Regizorul Nicolae Mărgineanu și psihologul Cristina Anisescu (ediție din anul 2009)
- Luni, 25 septembrie, ora 11.00
Tema dialogului dintre Horia Roman Patapievici, regizorul Nicolae Mărgineanu (fiul psihologului Nicolae Mărgineanu) și psihologul Cristina Anisescu a fost volumul „Nicolae Mărgineanu - un psiholog în temnițele comuniste”, îngrijit de Cristina Anisescu, lucrare în care sunt prezentate documente din arhivele CNSAS.
Nicolae Mărgineanu (1905-1980) a fost unul dintre cei mai importanți psihologi români, arestat după instalarea comuniștilor la putere și petrecând închis 16 ani din viață.
La momentul arestării sale, scrisese 12 cărți de psihologie, era doctor în psihologie, făcuse mai multe stagii de pregătire postuniversitară la Leipzig, Viena, Hamburg și Berlin. Bursier al Fundației Rockefeller, a făcut doi ani de pregătire la Harvard, Yale, Columbia, Chicago și Duke, cu cei mai prestigioși psihologi ai vremii: Gordon Allport, Louis Thurstone sau Hadley Cantril. La revenirea în țară, în anii 1930, era conferențiar la catedra de Psihologie a Universității din Cluj și era unul dintre membrii Societății „Amicii Americii”.
Psihologul Nicolae Mărgineanu. Sursă imagine: Memorialul Sighet
Odată cu instaurarea regimului comunist, premierul comunist Petru Groza i-a cerut să pledeze pe lângă Comisia Americană de Control pentru retrocedarea integrală a Transilvaniei, lucru care s-a întors împotriva lui, la proces comuniștii acuzându-l de spionaj și înaltă trădare.
În 1948 a fost arestat. A fost condamnat la 25 de ani de închisoare, din care a ispășit 16, la Aiud, Gherla, Pitești, Cluj. A fost grațiat în 1964, odată cu ceilalți deținuți politici, însă nu a reușit niciodată să se mai întoarcă la catedră în România. În schimb, a fost invitat să predea ca profesor asociat la Koln, Bonn și Hamburg.
În 1998, Curtea Supremă de Justiție a admis recursul familiei și a dispus achitarea sa și a celor condamnați împreună cu el, la finele anilor 1940. După Revoluție, cărțile sale au reînceput să fie tipărite.
Eugen Negrici - critic și istoric literar (ediție din anul 2012)
- Marți, 26 septembrie, ora 11.00
„Ceea ce aș putea spune că vă distinge de ceilalți colegi de-ai dumneavoastră întru critică și istorie literară este o anume ambivalență filosofică. Un sceptic dublat de un entuziast. Și unul nu îl contrazice pe celălalt, ci se potențează”, îl descria Patapievici pe Eugen Negrici, invitat la „Înapoi la argument” în 2012.
Eugen Negrici (n.1941) este considerat unul dintre cei mai importanți critici și istorici literari români. A predat la Facultatea de Filologie a Universității din Craiova și la Facultatea de Litere a Universității din București. Este membru al Uniunii Scriitorilor, din 1978.
Dintre volumele sale premiate, amintim: „Narațiune în cronicile lui Grigore Ureche și Miron Costin”, „Figura spiritului inovator”, „Introducere în poezia contemporană”, „Poezia medievală în limba română”, „Literatura română sub comunism”, „Iluziile literaturii române”, „Emanciparea privirii. Despre binefacerile infidelității”.
Fizicianul Mircea Rusu (ediție din anul 2010)
- Miercuri, 27 septembrie, ora 11.00
Dialogul lui Horia Roman Patapievici cu prof. univ. Mircea Rusu a fost unul special, pentru că Mircea Rusu i-a fost profesor amfitrionului, pe când acesta era student la Facultatea de Fizică a Universității din București.
Mircea Rusu a fost profesor la Facultatea de Fizică a Universității din București. Este specialist în două domenii de mare importanță atât pentru fizicieni, cât și pentru filosofi: astrofizică și fenomene fractale. Are și un al treilea domeniu de interes: învățarea fizicii. Este membru fondator al Grupului de Inițiativă pentru Învățământul Fizicii IF România și a avut o bogată activitate în domeniul reformării învățării fizicii (în școală sau universitate). În 2009 a primit titlul de „profesorul anului”.
Alexandru Hâncu, jurnalist (ediție din 2009)
- Joi, 28 septembrie, ora 11.00
Alexandru Hâncu este absolvent de medicină, unul dintre fondatorii Academiei Cațavencu, jurnalist cu experiență vastă, colaborator al postului BBC Londra pentru o perioadă lungă de timp, editorialist, producător de radio și TV, autor al scurtmetrajului „Lumea lui Hâncu”.
Lect. univ. dr. Mihai Maci (ediție din anul 2011)
- Vineri, 29 septembrie, ora 11.00
Tema dialogului dintre Mihai Maci și H.R. Patapievici, din 2011, a fost proiectul intitulat „Platon și Aristotel în istoriografia filosofică românească”.
Mihai Maci este lector la Universitatea din Oradea, fiind printre primii universitari care au prezentat în spaţiul public defecţiunile capitale ale sistemului de învăţământ românesc.
În continuare, scrie comentarii tăioase, pe care le publică pe platforma Contributors. Este autor a mai multor lucrări, una dintre cele mai cunoscute fiind „Anatomia unei imposturi. O școală incapabilă să învețe” (2016).