În săptămâna 5-9 iunie, TVR Cultural le-a adus telespectatorilor dialogurile lui Horia Roman Patapievici cu Mircea Mihăieș, Neagu Djuvara, Horia Ciugudean, Aurel Stroe și Gheorghe Ceaușescu.
Emisiunea „Înapoi la argument” este difuzată la TVR Cultural de luni până vineri, de la ora 11.00.
Mircea Mihăieș - scriitor
- Luni, 5 iunie, ora 11.00
Scriitorul Mircea Mihăieș a fost invitatul lui Horia Roman Patapievici la „Înapoi la argument” în 2008, când cei doi au discutat despre genuri literare, tipuri de roman, personaje, scriitori, volume de beletristică și bandă desenată, dar și despre celebrul personaj fictiv Philip Marlowe, detectivul particular din Los Angeles, creat de Raymond Chandler.
Mircea Mihăieș este scriitor, eseist, critic literar și profesor la Universitatea de Vest Timișoara.
Premiat pentru proză și critică, Mircea Mihăieș (n.1954) a fost desemnat, în 2016, scriitorul anului pentru volumul „Ulysses 732”, de către Uniunea Scriitorilor din România. Mihăieș este autorul unei trilogii de aproape 3.000 de pagini despre opera scriitorului irlandez James Joyce, el explicând, într-un interviu la Radio România Cultural, că a vrut să scrie „o carte simplă despre una complicată”.
Horia Ciugudean - arheolog
- Marți, 6 iunie, ora 11.00
În 2007, arheologul Horia Ion Ciugudean, expert în preistorie, de la Muzeul Unirii din Alba Iulia, a fost partenerul de dialog al lui Horia Roman Patapievici, la „Înapoi la argument”. Tema discuției: Roșia Montană, peisaj cultural minier, care în anul 2021 a fost înscris în Patrimoniul UNESCO.
Neagu Djuvara - istoric (1916-2018)
- Miercuri, 7 iunie, ora 11.00
TVR Cultural le aduce telespectatorilor o ediție de colecție a emisiunii „Înapoi la argument”, în care interlocutorul lui H.R. Patapievici a fost Neagu Djuvara. Cei doi au stat de vorbă despre cartea „Civilizații și tipare istorice”, tipărită la Humanitas, despre legătura elementului roman cu elementul cuman. Despre Negru Vodă sau Basarab.
Neagu Djuvara, istoric, filosof, diplomat, jurnalist și romancier, a fost una dintre cele mai îndrăgite personalități culturale ale României, apreciat pentru erudiția și eleganța sa.
Djuvara s-a stins din viață în 2018, la 102 ani.
A trăit și a fost martor la unele dintre cele mai importante evenimente istorice ale secolului XX. Odată cu venirea la putere a comuniștilor, în 1947, a plecat în exil, revenind în România în decembrie 1989, după o viață trăită în Franța și Niger. Din 1991 până în 1998, a fost profesor al Universității din București.
În 2016, a primit, alături de filosoful Mihai Șora, Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler, cea mai înaltă decorație a țării.
Aurel Stroe - compozitor (1932-2008)
- Joi, 8 iunie, ora 11.00
Despre compozitori, structuri muzicale, despre public, muzica clasică sau contemporană. Acestea au fost temele predilecte în ediția din 2006 a emisiunii „Înapoi la argument”, al cărei invitat a fost renumitul compozitor, profesor și muzicolog Aurel Stroe.
„O piesă muzicală are o structură, care este într-un fel, dincolo de frumos sau urât, bine sau rău, îi dă existență piesei”, spunea Aurel Stroe.
Aurel Stroe a reușit să plece din România după 1985, după ce a petrecut un an ca profesor invitat la Universitatea Illinois din Urbana-Champaign (SUA). Apoi, s-a stabilit în Germania, unde a trăit din compoziţie și muzicologie. Din 1993 a predat din nou, câţiva ani, la Universitatea de Muzică din București, iar în fiecare vară (începând cu 1992) a ţinut cursuri de compoziţie la Bușteni.
În 2002 i s-a decernat Premiul „Gottfried von Herder” la Universitatea din Viena. Mai multe despre opera sa puteți citi în acest articol, semnat de Dan Dediu și Sanda Dediu.
Gheorghe Ceaușescu - filolog (1940-2006)
- Vineri, 9 iunie, ora 11.00
Cum se naște cultura? „Cultura se naște din dialog”, arăta prof. univ. dr. Gheorghe Ceaușescu, invitat la „Înapoi la argument” în anul 2005.
Gheorghe Ceaușescu - reputat filolog, clasicist și profesor la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București. A fost deputat în legislatura 1996-2000, pe listele PNȚCD. A fost vicepreședinte al Alianței Civice.
„Tatăl meu se numea Nicolae Ceaușescu (mama nu e Elena, ce să-i faci, nu sîntem toți perfecți!); era jurist și-n tinerețe a fost averescan, a fost secretar de stat în Ministerul Economiei Naționale. A fost deținut politic sub comuniști și, ca mulți alții, a făcut parte dintr-o generație frântă exact cînd putea să dea mai mult.
La Revoluție mi s-a întîmplat o singură chestie, cînd eram la metrou și se pornise isteria cu teroriștii: m-a oprit un paznic, mi-a văzut numele în buletin și m-a rugat să merg cu el la șeful lui. I-a dat aceluia buletinul și omul l-a întrebat: „Ce-mi dai mie buletinul?“ „Uită-te ce scrie aici!“ Și-a venit răspunsul: „Ce-mi pasă mie, bă? Confuzie de nume!“.
Înainte, dacă treceam stradă pe roșu și mă vedea milițianul, îngheța cînd vedea numele, dar, în rest, nimic; se știa foarte bine că dacă mă duceam la o instituție și-aș fi fost cineva, se dădea un telefon înainte, n-aș fi stat să aștept. În schimb, din cauza numelui, n-aveam voie să apar la radio sau la televizor. Cînd am publicat, în 1990, primul articol în „22”, a fost pusă (de către Alexandru Paleologu) o notă de subsol în care se spunea că semnatarul acelor rînduri n-avea nici o legătură cu familia în cauza, e filolog clasic și nepot al lui (prin alianță), și la fel s-a procedat și la primul articol din „România literară”. După aceea, n-a mai fost nici o problemă, deși, slavă Domnului!, am vorbit în față multor oameni, și la București, și-n provincie (datorită activităților mele politice), și n-a avut nimeni nimic de zis”, povestea Gheorghe Ceaușescu, într-un interviu oferit Iuliei Popovici, în „Observator cultural”, în anul 2003.
Citiți interviul în două părți cu Gheorghe Ceaușescu, semnat de Iulia Popovici, în „Observator cultural”, aici și aici.
