În prima săptămână din luna aprilie, TVR Cultural i-a invitat pe telespectatori să revadă dialogurile Danielei Zeca Buzura cu medicul Alexandru Vlad Ciurea, jurnalista Sabina Fati, regizorul Mihai Mănuțiu, artista vizuală Cela Neamțu și muzicianul Eugen Doga. Totodată, în 7 aprilie, telespectatorii au putut urmări dialogul Danielei Zeca Buzura cu medicul Radu Țincu.

 

Un text de Ileana Ploscaru Panait, producătoarea „Mic dejun cu un campion”

Prof. univ. dr. Alexandru Vlad Ciurea, medic primar neurochirurg (ediție din 2022)

• Luni, 1 aprilie, ora 10.00

Prof. univ. dr. Alexandru Vlad Ciurea a fost primul invitat al celui de-al 16-lea sezon al emisiunii „Mic dejun”, în 2022.  Suntem la curent cu sfaturile sale medicale ce depăşesc graniţa medicinei şi se adresează de fapt trăirii unei vieţi de bună calitate, a cultivării conştiente a unui bun simţ înnăscut de autoapărare, atenuat însă în societatea contemporană de un ritm de viaţă nefiresc. Este un ABC al fiinţei şi al creierului şi, tocmai de aceea, cuvintele simple, dar revelatoare ale unor specialişti precum dr. Vlad Ciurea pot însemna mai mult decât am bănui la prima vedere.

****

Sabina Fati - jurnalistă și scriitoare (ediție din 2022)

• Marţi, 2 aprilie, ora 10.00

Sabina Fati, jurnalistă și analist politic, este foarte apreciată pentru analizele şi editorialele ei pertinente pe teme politice, diplomatice şi din sfera relaţiilor internaţionale. În egală măsură, este şi o scriitoare versată şi o călătoare împătimită, sub condeiul căreia aventurile, istoria, cultura şi civilizaţia meleagurilor străbătute se transformă în volume de o necruţătoare obiectivitate şi tensiune.

„Poate Kant are dreptate şi va veni cândva o pace eternă”, spunea Sabina Fati, în 2022, la „Mic dejun”.

Este autoare a volumelor: „Călătorie pe urmele conflictelor de lângă noi. Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” (2022), „Ocolul Mării Negre în 90 de zile. Şapte ţări, opt graniţe şi o lovitură de stat în prime-time” (2016), „Singură pe Drumul Mătăsii. 80 de zile, 15.000 km, 2500 de ani de istorie” (2015), „Transilvania, o provincie în căutarea unui centru. Centru şi periferie în discursul elitelor politice din Transilvania, 1892–1918” (2007).

****

Mihai Măniuțiu - regizor (ediție din 2022)

• Miercuri, 3 aprilie, ora 10.00

Mihai Măniuțiu a pus în scenă, ca regizor şi scenarist, peste 100 de spectacole pe scenele tuturor teatrelor importante din România, dar şi în Marea Britanie, Statele Unite (unde activează ca profesor invitat la University of California, Irvine) și Belgia.

Palmaresul său numără peste 20 de premii importante, dintre care şase premii UNITER. Complexitatea personalităţii sale, ariile creatoare atât de diverse, dar convergente, dublate de o distincţie şi o modestie aristocratice, pe care şi le-a cultivat întreaga viaţă, fac din Mihai Mănuţiu cu o amplă perspectivă a lumii în care trăim.

„Teatrul este şi va rămâne efemer”, este convins Mihai Mănuţiu, unul dintre cei mai importanţi regizori, scenarişti şi profesori de teatru români contemporani. Cu aceeași pasiune, și-a descoperit și interesul pentru scris.

„Un muncitor al scenei, un magician de spații ample și coregrafii halucinante, și un bijutier al frazei, un artizan al prozei metaforice”, îl descrie Dan. C. Mihăilescu, prietenul său, în prefața uneia dintre cărțile sale.

****

Cela Neamțu - artistă vizuală (ediție din 2022)

• Joi, 4 aprilie, ora 10.00

„Mă joc cu firul de lână până îl transform într-un miracol vizual. Mă străduiesc să păstrez echilibrul dintre «a păstra» și «a inova»”, spunea Cela Neamțu, una dintre cele mai cunoscute artiste decoratoare din România, la „Mic dejun”, în 2022.

Îmbinând tradiţia tapiseriei occidentale cu cea a cusăturilor româneşti medievale, Cela Neamţu a creat, de-a lungul îndelungatei sale cariere, mii de opere de artă, prezentate pe toate meridianele lumii, pentru care a fost recompensată cu unele dintre cele mai prestigioase şi râvnite premii.

Zestrea de tehnici aproape uitate şi imagini a tapiseriei şi cusăturilor medievale româneşti s-a păstrat în creaţia sa prin îmbinarea tehicii tapiseriei contemporane cu celebrul „punct de la Putna„, preluat din broderia veche moldovenească.

De la preţioasele „flamanderii” – tapiserii de mici dimensiuni – reprezentând semnele zodiacale, îngeri şi sfinţi, însemne sacre, liturgice sau motive vegetale şi zoomorfe, la miniaturile și 0colajele textile, prin care valorifică aleatoriu fragmente de cusături de pe veşmintele ţărăneşti sau scoarţe paretare de o fineţe desăvârşită, la marile compoziţii de autor cu „Ferestre” şi „Păsări”, Cela Neamţu şi-a definit un univers cu multiple chei de lectură spirituală, filosofică şi plastică.

****

Eugen Doga - compozitor (ediție din 2022)

• Vineri, 5 aprilie, ora 10.00

„Dumnezeul nostru caută să menţină în om balanţa, echilibrul şi armonia”, este convingerea lui Eugen Doga, aflat la apogeul vieţii şi creaţiei sale.

Valsul compus de el pentru coloana sonoră a filmului „Gingaşa şi tandra mea fiară”, regizat în 1978 de Emil Loteanu, a fost recunoscută de UNESCO ca fiind a patra capodoperă muzicală a secolului XX. Aceasta şi multe altele au clădit o carieră strălucitoare, nelipsită însă de umbrele sale, pe care muzicianul le-a deconspirat în cartea-confesiune „Eugen Doga – Viaţa mea aşa cum a fost să fie”, apărută la Editura Cartier popular, în octombrie 2021.

Despre Eugen Doga s-au scris cărţi şi s-au produs mai multe filme documentare şi este unul dintre cei mai titraţi muzicieni contemporani – peste 32 de titluri îi confirmă cariera de muzician, în România, Republica Moldova, Federaţia Rusă, Ţările Commonwelth-ului, Statele Unite, Elveţia.

O planetă descoperită în 1987 a fost denumită cu numele său, 10504 Doga. Este „Artist al Poporului” şi membru titular al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova. A trăit mereu între lumi şi graniţe. A studiat pretutindeni şi s-a inspirat din fibra ascunsă a culturilor din care se revendică pe care a transpus-o apoi, genial, în muzică.

Eugen Doga a fost invitatul Danielei Zeca Buzura la „Mic dejun” în 2022.

****

Conf. univ. dr. Radu Ţincu – medic primar terapie intensivă (ATI), specializare boli infecţioase şi toxicologie, profesor

• Duminică, 7 aprilie, ora 10.00
• Sezonul 19, ep. 2 (2024)

Radu Ţincu nu este doar un medic dăruit, ci şi un om cu credinţă, emoţie, empatie pentru pacienţii de care are grijă. O atenţie care face diferenţa, pentru că munca zilnică la secţia de Terapie Intensivă a Spitalului de Urgenţă Floreasca este una dintre cele mai dure şi responsabile.

„Cel mai important lucru este să socializezi şi să simţi că transmiţi emoţii care umplu spaţiul ce te desparte pe tine, medic, de cei pe care-i tratezi. Dincolo de trăirea emoţională, socializarea crează o serie de modificări neuro-endocrine, stimulând eliberarea unor hormoni care ne fac să fim fericiţi”,  spune dr. Radu Ţincu, membru al Societăţii Române de Anestezie şi Terapie Intensivă şi al celei de Nutriţie Clinică, al Societăţii Europene de Anestezie, al Grupului European de Hipertensiune Malignă şi al Societăţii pentru Managementul Căilor Aeriene.