Incontestabil face performanță remarcabilă și convingătoare. Urmărim un nou portret al unuia dintre cei mai mari actori ai timpurilor noastre: Daniel Day-Lewis – sâmbătă, 1 februarie, ora 18.00,  la TVR Cultural.  

Seria „Legendele marelui ecran - Stars of the Silver Screen”, Regatul Unit, 2017-2022, regia Lyndy Saville, îi prezintă pe monştrii sacri ai cinematografiei din ultimii 90 de ani. Renumiţi critici de film britanici - Ian Nathan, Neil Norman, Derek Malcom, Stephen Armstrong şi Bonnie Greer -  comentează şi reconstituie carierele şi impactul pe care aceştia l-au avut şi îl au în cinematografia mondială. Urmărim seria documentară plină de strălucire „Legendele marelui ecran”, producţie 3DD şi Sky Arts, sâmbăta şi duminica, de la ora 18.00, la TVR Cultural. Pe 1 februarie: portret Daniel Day-Lewis. Narator: actorul Ryan Mandrake.

Fiecare dintre filmele pe care le-a făcut pare că acționează ca un soi de catharsis pentru propria-i personalitate. Iar personalitatea lui e una complexă. Înțelege că ceea ce face ca actor este foarte, foarte fragil. Și, prin urmare, caută să creeze spectacole care vor dura. Şi chiar a reuşit!

Daniel Day-Lewis s-a născut la Londra în 1957, iar părinții lui erau personalităţi importante ale vremii. Tatăl său, poetul laureat Cecil Day-Lewis, un om respectat în lumea literară, deși era mult mai în vârstă decât alți tați. Pentru Cecil Day-Lewis, căsătoria cu mama lui Daniel era a doua sa căsătorie. Mama lui, Jill Balcon, era actriță și fiica lui Sir Michael Balcon, probabil cel mai mare producător al Marii Britanii, care avea să managerieze începutul carierei lui Alfred Hitchcock. A fost genul de manager de mare succes al Ealing Studios în perioada de glorie a companiei, când s-au lansat numeroase comedii și drame.

Daniel a crescut în Greenwich, în sudul Londrei, împreună cu sora lui, Tamasin. Trăiau cumva într-o zonă complicată din sudul Londrei, o parte sugrumată de lupta de clasă. Erau muncitori şi hamali de port, pe de o parte și case georgiene, pe de altă parte. Iar ceea ce a făcut Daniel a fost să absoarbă tipul de accente și manierele nu tocmai sănătoase ale colegilor săi, care erau destul de fără milă. Era un fel de cartier dur, iar pentru a opri agresiunea, bullying-ul, pe care le-a trăit de la o vârstă fragedă, trebuia să se adapteze.

Părinților săi nu le păsa prea mult de acest lucru, astfel că, în 1968, când a devenit complet incontrolabil, au decis să-l trimită la un internat.

„Acolo a început să dezvolte un interes pentru teatru, precum și pentru prelucrarea lemnului și pescuit. În mod clar, de la o vârstă foarte fragedă, Daniel Day-Lewis a fost foarte interesat să facă lucruri, şi-a dorit să fie într-un fel creativ, i-a plăcut foarte mult prelucrarea lemnului.

S-a alăturat Teatrului Național de Tineret și a excelat. Dar când a terminat prima școală, nu a vrut să se apuce de actorie, a vrut să devină artizan de mobilier și a aplicat pentru o ucenicie. Dar pentru că nu avea experiență, nu a primit postul de ucenic tâmplar. Este un element interesant, care cumva îl defineşte. Acea slujbă ar fi presupus o cantitate enormă de detalii. Ar fi fost o treabă foarte precisă, măsurători infinit de mici. Iar el devine  acest gen de actor”, spune Stephen Armstrong în “Screen Ends”.

Aşa că merge la Bristol Old Vic School, unde a studiat actoria. Se mută apoi la Bristol Old Vic Theatre, unde a început să cânte. A jucat cu Royal Shakespeare Company, iar primul său film, primul său mare film, a fost Gandhi, unde a jucat rolul unui interlop de stradă. Apoi rolurile sale memorabile au început să strălucească pe marele ecran. Le vom descoperi în documentarul „Legendele marelui ecran”, sâmbătă, 1 februarie, de la ora 18.00, la TVR Cultural.

„Aruncăm foarte ușor în discuţii cuvântul artist. Dar cred că Daniel Day-Lewis este un artist. Și asta a făcut ce a făcut el foarte complicat, iar rezultatele sunt pur și simplu extraordinare. Cred că a depășit ideea de a juca pur și simplu şi a ajuns la nivelul în care a creat o persoană pe ecran, care adesea era foarte enigmatică și întotdeauna fascinantă”, subliniază Ian Nathan în “Screen Ends”.

credit foto Getty Images, documentar Stars of the Silver Screen, Selectie Film TVR