TVR Cultural a difuzat, în 19 martie, opera „Oedipe”, de George Enescu, o producție a Operei Naționale București, preluată de Televiziunea Română.
Regia, decorul, costumele, luminile și coregrafia poartă semnătura regizorului și coregrafului Stefano Poda, iar dirijor este Tiberiu Soare. Dirijor asociat - Paolo Giani.
Cu participarea Corului, a Corului de Copii, a Baletului și a Orchestrei Operei Naționale București, sub bagheta dirijorilor de cor Daniel Jinga și Adrian Ionescu.
Din distribuție fac parte: Ionut Pascu - invitat (Oedipe), Marius Bolos (Tirésias), Dan Indricău (Créon), Andrei Lazar (Păstorul), Ion Dimieru (Marele Preot), Leonard Bernad (Phorbas), Ștefan Lamatic (Străjerul) – invitat Thésée: Daniel Filipescu, Andrei Petre (Laïos), Oana Andra (Jocaste), Sorana Negrea (Sfinxul), Daniela Carstea – invitată Mérope, Andreea Iftimescu – invitată (Antigone), Zoica Șohterus (o femeie tebană). Cu participarea Corului, a Corului de Copii, a Baletului şi a Orchestrei Operei Naţionale Bucureşti.
Echipa: Silvia Sisto - asistent coregrafie, Mircea Pădurariu - asistent dirijor, Paula Stoica și Claudia Machedon - asistenți regie; Smaranda Morgovan - coordonatoarea corului de copii; Monica Petrică și Antonel Oprescu - coordonatori de balet.
Opera Națională București a anunțat premiera operei „Oedipe”, de George Enescu, în 15 ianuarie 2024, cu ocazia Zilei Culturii Naționale.
„Această versiune a lui Stefano Poda este una, cred eu, dintre cele mai spectaculoase. Este o producție monumentală, decorurile vorbesc de la sine, dar nu numai - toate elementele de recuzită, felul în care sunt amplasate și se mișcă personajele, vorbim cu siguranță de o producție monumentală, un trademark al lui Stefano Poda. Impactul pe care îl are asupra spectatorilor este unul formidabil, el nu poate deveni o rutină - „Oedipe” nu poate deveni o rutină, indiferent de versiunea regizorală. Fiecare spectacol de „Oedipe” este ca un fel de mică premieră pentru cei implicați”, explica dirijorul Tiberiu Soare.
Regizorul spectacolului, Stefano Poda, arăta, la premieră, că „Oedipe este despre noi toţi. Pentru mine, această invitaţie de a lucra la Bucureşti acest spectacol reprezintă o mare, mare onoare. Am făcut acest spectacol de multe ori, am parcurs partitura şi de fiecare dată destinul mă duce cu gândul la această idee care reprezintă de fapt punctul de pornire al operei. Enescu, cu o viziune extraordinară, absoarbe tot acel ferment care în Franţa, la Paris, reprezenta epicentrul, rezumând totul, tot parcursul de cercetare muzicologică, dramaturgică, artistică şi filosofică. Aş spune psihanalitic, de asemenea, şi cu adevărat punctul culminant al unei reflecţii infinite care îi permite lui Oedip cu adevărat să abordeze dimensiunea tragică în sensul de universală, în sensul de atemporală, fără a deveni un individ închis. Noi toţi suntem Oedip. Fiecare dintre noi este şi Iocasta şi Laios, fiecare dintre personajele pe care Sofocle le abordează şi le oferă ca paradigmă a dezvoltării şi creşterii sentimentului de dezamăgire. Este impresionant că acest mesaj a pornit acum mai bine de 2000 de ani şi că George Enescu preia, amplifică şi relansează această reflecţie, graţie unei muzici care este şi ea universală”.
„Oedipe” a lui George Enescu, tragedie lirică în patru acte, bazată pe libretul lui lui Edmond Fleg, după Sofocle, a avut premiera la Paris, în 1936 și este considerată un punct de cotitură în istoria operei. George Enescu mărturisea despre creația sa: „Nu mi se cuvine mie să declar dacă Oedipe este sau nu cea mai desăvârșită dintre lucrările mele. Tot ce pot spune este că, dintre toate, îmi este cea mai dragă. În primul rând, pentru că m-a costat luni de muncă și ani de neliniște. Apoi, pentru că am pus în ea tot ce simțeam, ce gândeam, în așa fel încât mă contopeam uneori cu eroul meu. Nimeni nu m-ar crede dacă aș spune în ce stare de exaltare eram gândindu-mă la Oedipe și compunând, notă cu notă, această operă imensă”.
În palatul din Teba se sărbătoreşte naşterea fiului regelui Laios şi al reginei Iocasta. În momentul în care Marele Preot îi întreabă pe părinţii noului născut ce nume vor să-i dea copilului, bătrânul prooroc orb Tiresias îi întrerupe, reproşându-le că l-au nesocotit pe zeul Apollo, care le interzisese să aibă urmaşi. Aflând pedeapsa pregătită de zei (Oedip va fi ucigaşul tatălui său şi soţul mamei sale), Laïos cheamă un păstor, poruncindu-i să arunce copilul în prăpastiile munţilor Kithairon. Pe site-ul cimec.ro, puteți citi sinopsisul integral.
Producător TVR: Claudia Robu.
Mai jos, un clip de promovare al spectacolului, realizat de Opera Națională București:
