loader
Foto

Omagiu lui George Enescu: „Muzica este o putere spirituală în stare să lege toți oamenii între ei” | VIDEO

În 4 mai s-au împlinit 68 de ani de la trecerea în eternitate a violonistului, pianistului, dirijorului, profesorului și compozitorului emblemă, George Enescu.

 

Televiziunea Română i-a dedicat mii de programe și evenimente de marcă - încă de la înființare, din anul 1958 - fiind și principalul difuzor al manifestării muzicale devenită brand de țară: Festivalul Internațional „George Enescu”, etalon al performanţei culturale la cel mai înalt nivel.

George Enescu a fost și rămâne cel mai iubit dintre pământenii muzicieni. A fost și rămâne un exemplu de altruism și iubire fără margini față de poporul său. Deși s-a stins în exil, la Paris, sufletul său a rămas mereu pe pământul copilăriei.

De mic a fost atras de lumea sunetelor și de instrumentele muzicale. Mai mult decât atât, şi-a depăşit toţi înaintaşii, fiind un adevărat copil-geniu. Și nu doar în materie de muzică, cum arată mărturiile. Era un copil silitor, extrem de tenace și conştiincios.

La patru ani, a învățat să scrie și să citească, iar la cinci ani cânta deja primele cântece la vioara dăruită de tatăl său. La numai șase ani, a fost admis la Conservatorul din Viena, iar la nouă ani era primit la şcoala superioară a vestitului violonist Hellmesberger. La 11 ani termina toate cursurile cu cea mai înaltă distincție și, pe când împlinea 13 ani, devenea bursier al statului român - prin intervenţia Reginei Elisabeta - fiind trimis la Paris pentru continuarea studiilor. La 16 ani, Enescu era deja un compozitor remarcabil, aclamat, iubit și aplaudat de întreaga Europă.

Muzica sa străbate generații întregi, uimește mereu publicul și presa internațională și stârnește trăiri puternice în rândul interpreților și al ascultătorilor săi.

Enescu a fost un vizionar și a compus mult înaintea timpului său.

Iar acest lucru îl resimți prin fiecare por în momentul în care îi asculți, ba nu, îi trăiești muzica. Pentru că muzica lui Enescu se trăiește, se respiră, arde și te consumă.

Suntem deosebit de norocoși că am avut parte de trecerea lui George Enescu pe acest pământ. Cei 74 de ani ai săi de existență au lăsat o amprentă puternică în conștiința națională și au marcat definitiv arta componistică universală.

Să îl omagiem așa cum se cuvine, amintindu-ne cu smerenie de geniul său și încercând să ne călăuzim pașii prin viață după unul dintre cele mai frumoase citate ale sale: „Muzica este o putere spirituală în stare să lege toți oamenii între ei!”

Un text de Valentina Băințan

12:50 Operă

*Nunta lui Figaro

Orchestra și Corul Operei Naționale Romane din Cluj-Napoca
Opera comica in patru acte, pe un libret scris de Lorenzo Da Ponte
Servitorii Figaro și Susanna sunt plini de entuziasm in ziua nunții lor, dar exista o problema: angajatorul lor, contele Almaviva, are intenții dezonorante fața de viitoarea mireasa. Cu mai multe rasturnari de situație, povestea operei comice a lui Mozart va surprinde și va incanta la fiecare pas, totul desfașurandu-se pe parcursul unei zile nebunești in casa contelui Almaviva.

În distribuţie: Figaro: Zoltan Molnar, Susanna: Anna Stanescu, Contele Almaviva: Sebastian Balaj, Contesa Rosina: Tatiana Lisnic, Cherubino: Cristina Tureanu, Bartolo: Corneliu Huțanu, Marcellina: Alexandra Leșiu, Basilio: Nicolae Ilincai, Antonio: Ionuț Lupu, Barbarina: Karina Mitrana, Don Curzio: Adelin Ilca
Realizator şi producător: Liana Goţa

(Reluare)

22:00 Tatăl meu e marinar

Documentar* Tatăl meu e marinar

"Tatăl meu e marinar” este un film despre Tulcea-port la ocean, copilărie, bărbați ai mării, vise occidentale, declin și renaștere. Povestea prinde viață la Tulcea, prin ochii unui copil de marinar, pe fondul anilor 1980-1990 pana in prezent, țesând amintiri din arhive filmate, dialoguri, teatru de umbre, intervenții poetice și interviuri cu fosti și actuali „vaporeni”.

Filmul este purtat de portretul coral al unei comunități ce înfruntă istoria si transformarile recente: de la enorma flotă IPO , pe atunci a doua din Europa ca marime-dupa URSS, la vremurile tulburi ale dispariției acesteia, până la eforturile și speranțele celor rămași să reconstruiască orașul și portul.

Sunt puse față în față nostalgia și umorul-disperarea şi creativitatea-trecutul demult pierdut şi un viitor cautat cu îndârjire.

"Tatal meu e marinar" devine un eseu cinematografic, oscilând între burlesc şi liric, împodobit cu tonuri absurde şi ludice, tratate cu gravitate şi tandrețe, un film ca o declaratie de dragoste a regizorului Iulian Furtună, născut pe malul Dunării, la Tulcea.

 
„România noastră cea de toate zilele”, în dezbatere la „Omul și timpul”

Scriitorul și teologul Mihail Neamțu este invitatul jurnalistului Rafael Udriște într-o nouă ediție a emisiunii „Omul și timpul”, la TVR ...

TVR aduce teatrul de ieri în întâmpinarea teatrului de azi. Spectacole de colecție în luna Festivalului Național de Teatru

În luna Festivalului Național de Teatru (16–25 octombrie), TVR 1 și TVR Cultural readuc pe ecran spectacole de colecție și producții prezentate ...

In memoriam Patrick André de Hillerin, la „Omul și timpul”, numai la TVR Cultural

Dreptul de a spune adevărul. Patrick André de Hillerin, un jurnalist incomod

 

#TVRcultural