Duminică, 23 noiembrie, ora 17:00, TVR Cultural prezintă o ediție specială a emisiunii „Omul și timpul”, dedicată unuia dintre cele mai dramatice episoade ale istoriei recente: lupta partizanilor din Oltenia și martiriul celor care au fost închiși la penitenciarul de la Ocnele Mari.

„Rezistența armată anticomunistă din România s-a născut atât din patriotism, cât și din disperare. Majoritatea celor care s-au retras în munți pentru a lupta cu arma în mână împotriva ocupantului sovietic și a instaurării comunismului la finele celui de-al Doilea Război Mondial au făcut-o din convingere, indiferent de opțiunea politică anterioară”, spune dr. Cosmin Budeancă, expert IICCMER, în ediția de duminică a emisiuii „Omul și timpul”.

Odată cu instalarea, imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, a unui guvern procomunist, mii de români au refuzat să accepte noua ordine impusă. Au ales muntele în locul supunerii, ascunzătorile în locul resemnării, lupta în locul tăcerii. Acolo, în locuri greu accesibile, s-au format primele grupuri de partizani – oameni care nu voiau doar să supraviețuiască într-un regim ilegitim, ci să lupte pentru apărarea țării intrate sub control străin.

Foști ofițeri, țărani, intelectuali, tineri și vârstnici deopotrivă s-au organizat în structuri mici, flexibile, imposibil de controlat prin mijloacele clasice de represiune. Ei loveau exact acolo unde regimul se credea intangibil: în autoritate. Sabotau, culegeau informații, destabilizau puncte strategice și arătau că impunerea comunismului întâmpina o opoziție reală, oricât de bine ar fi încercat regimul să o ascundă.

Pentru Securitate, eliminarea acestor grupuri de partizani a devenit prioritate absolută. Sub supravegherea NKVD-ului sovietic, au fost declanșate operațiuni ample, cu efective uriașe trimise să prindă grupurile izolate de partizani. Confruntările se încheiau brutal, cu pierderi de ambele părți. Adevărul era că regimul nu era încă pregătit pentru un adversar care nu se temea, nu cerea milă și nu își dorea privilegii.

Acești partizani au înfruntat foamea, frigul, izolarea și trădarea ani la rând. Dar după 1956, când speranța unui conflict Vest–Est s-a stins, tot mai puțini au mai văzut sensul luptei armate. Iar în 1958, odată cu retragerea armatei sovietice, au fost anihilate aproape toate grupurile de rezistență. Cei care nu au murit în munți au sfârșit în închisori, până la amnistia din 1964.

Ediția din această săptămână a emisiunii „Omul și Timpul” propune o privire lucidă asupra fenomenului. Istoricul Cosmin Budeancă, expert IICCMER și unul dintre cei mai importanți cercetători ai rezistenței anticomuniste, discută cu jurnalistul Rafael Udriște despre dinamica grupurilor de partizani, strategiile lor de supraviețuire, reacția regimului, despre trădare, dar și despre obligația noastră de a păstra vie memoria acestor oameni, care au pus mai presus libertatea decât propria supraviețuire.

Pentru a completa perspectiva istorică, emisiunea include și un reportaj realizat pe teren în județul Vâlcea, dedicat atât Penitenciarului de la Ocnele Mari, cât și grupului de rezistență de la Arnota – unul dintre cele mai active și dificil de anihilat nuclee partizane. Reportajul explorează și un element adesea trecut cu vederea: rolul clericilor, al monahilor și monahiilor din zonă, care au sprijinit, ascuns, hrănit și încurajat grupurile de rezistență, asumând riscuri imense, plătind uneori cu libertatea sau chiar cu viața.

În reportaj, vocile celor care păstrează vie memoria locurilor se împletesc într-o narațiune densă și nuanțată. Dr. Florin Epure, directorul executiv al Direcției Județene pentru Cultură Vâlcea, oferă perspectiva documentară, vorbind despre arhive, mărturii și responsabilitatea culturală a recuperării acestui episod dramatic. Prof. Mihai Moldoveanu, vicepreședinte AFDPR – Filiala Vâlcea, evocă poveștile celor care au trecut prin Penitenciarul de la Ocnele Mari, destine marcate de suferință și curaj. Prof. Cătălin Sîiulescu reface geografia rezistenței din zona Arnota, explicând strategiile partizanilor, dar și un portret emoționant al Maicii Olga Gologan, arestată în 1949 pentru că a sprijinit grupurile de partizani din munți. Aurora Popescu, bibliotecar, vorbește despre memoria comunității și despre felul în care istoria acestor locuri trebuie transmisă din generație în generație. Iar pr. Constantin Olariu, consilier cultural al Arhiepiscopiei Râmnicului, ne vorbește despre dimensiunea spirituală a rezistenței, evocând curajul clericilor și al monahilor și monahiilor care le-au oferit sprijin și adăpost partizanilor într-o perioadă de teroare.

Oameni, documente, locuri – toate se reunesc într-un tablou amplu al unei istorii pe care regimul comunist a încercat să o șteargă, dar care revine astăzi la lumină cu forță și claritate.

Emisiunea „Omul și timpul” este filmată, ca de obicei, în decorul rafinat al Muzeului de Artă Veche Apuseană „Ing. Dumitru Furnică-Minovici”. Ajunsă la cel de-al șaptelea sezon, „Omul și Timpul” rămâne o emisiune-reper în interpretarea trecutului nostru recent.

„Omul și Timpul”

Duminică, 23 noiembrie 2025, ora 17:00, la TVR Cultural

Invitat: dr. Cosmin Budeancă, expert IICCMER

Producător: Ruxandra Țuchel

Realizator: Rafael Udriște