loader
Foto

„Norma”, o poveste despre dragoste și răzbunare, în 27 februarie, la TVR Cultural | VIDEO

TVR Cultural a redifuzat marți, 27 februarie, de la ora 22.00, una dintre cele mai cunoscute opere din lume - „Norma” de Vincenzo Bellini, pe un libret de Francesco Romano, după tragedia omonimă a lui Alexandre Soumet.

 

Telespectatorii au fost invitați să urmărească tragica poveste de dragoste a Normei, trădarea lui Pollione și zbuciumul Adalgisei, într-un spectacol al Operei Naționale București, în regia lui Alice Barb, din 2021, anul în care ONB a împlinit 100 de ani de la înființarea ca instituție independentă.

În rolurile principale: Elena Moșuc - Norma, mare preoteasă a templului druizilor; Ruxandra Donose - Adalgisa, vestală în templu; Daniel Magdal - Pollione, proconsul roman; Marius Boloș - Oroveso, tatăl Normei și marele preot al druizilor; Sidonia Nica - Clotilde, confidenta Normei; Andrei Lazăr - Flavio.

În roluri de spirite ale pădurii: Emilia Turnescu, Andreea Dumitru, Elena Gogulescu, Silvia Bodeanu, Gabriela Durleci, Florin Mihalache, Raducu Milea, Octavia Cristea, Carmen Pandaru și Corina Lupescu.  În roluri de spiriduși: Vanda Elena Rotaru și Constantin Miluța Rotaru. Copii: Ioan și Ioachim Mereanu.

Cu participarea Orchestrei și Corului Operei Naționale București.

Regia, conceptul scenografic și mișcarea scenică îi aparțin lui Alice Barb. Dirijor: Ethan Schmeisser. Dirijorul corului: Daniel Jinga/ Adrian Ionescu.

Echipa: scenograf decoruri - Adrian Damian, scenograf costume - Maria Miu, proiecții video - Dilmana Yordanova și Eftimie Gheorghe Ovidiu, coregrafie - Monica Petrica, asistent de regie - Claudia Machedon, asistenți realizare decoruri - Valentina Ivorciuc, Ioana Butnariu, Mălina Postelnicu, Ioana Groza, Steff Chelaru;  asistent de coregrafie - Lăcrămioara Proca.

Norma, femeia rănită și cu suflet nobil, trădată de bărbatul pe care l-a iubit atât de mult, încât și-a încălcat jurământul față de zeul templului a cărui preoteasă, îmbrăcată în roșu, este superbă, grandioasă, cu voce divină, aduce tunetul și flăcările pe scenă, stârnește mânia Cerului și tot ea îl potolește. Elena Moșuc reușește și o interpretare actoricească sensibilă, nuanțată, construind imagini absolut tulburătoare, prin excelentul amestec de fragilitate și forță pe care-l transmite ființa ei.

De partea cealaltă, în rochie albastră, vaporoasă, ingenuă, cu voce de încer, Ruxandra Donose în rolul Adalgisa, tânăra preoteasă pentru care Pollione o părăsește pe Norma.

Un tribut adus bel-canto-ului, așa cum se dorește spectacolul de la Opera Națională București, „Norma” în această viziune este o construcție puternică, îndrăzneață, seducătoare și copleșitoare.

Iar finalul, cu flăcările de pe rugul înălțat zeului, care îi mistuie deopotrivă pe Norma și pe Pollione, care o redescoperă pe femeia de care s-a îndrăgostit doar în fața morții, rămâne una dintre cele mai puternice imagini create pe scena ONB”, notează Monica Andronescu, în ziarul „Metropolis”, citată pe site-ul Operei Naționale București.

Producător TVR: Claudia Robu.

Imagine: Norma și Adalgisa, în „Norma” - captură video YouTube ONB .

6:55 Imnul României

7:00 Grădini de vis: geometrie, artă, viaţă

Documentar *

(Jardins d'ici et d'ailleurs, Franţa, 2016) sezon 2

Regia: Emmanuel Descombes, Aurélia Michon, Jean-Michel Vennemani

Arhitectul peisagist Jean-Philippe Teyssier ne prezintă cele mai frumoase grădini din Franţa şi din întreaga lume. Datorită întâlnirilor lui cu grădinari, peisagişti, horticultori, arhitecţi, istorici sau administratori de domenii, arta acestor spaţii naturale se dezvăluie ochilor noştri.

Realizatorii au vorbit cu artiştii peisagişti care găsesc soluţii inovatoare pentru a oferi spaţii pentru respiraţie şi poezie într-o lume tot mai urbanizată.

Episodul 24: Chahar Bagh-Ispahan

În centrul Iranului, oraşul Ispahan se întinde la poalele muntelui Karkas. Datorită aşezării sale geografice privilegiate, acest oraş a devenit de-a lungul secolelor una dintre bijuteriile Orientului Mijlociu.

Centrul său a fost conceput în secolul al XVII-lea în timpul dinastiei Safavizilor, având ca sursă de inspiraţie modelul grădinii persane ancestrale descrisă în Coran. Începând cu secolul al XVIII-lea, grădinile au fost distruse progresiv, întreţinerea lor fiind prea scumpă. În prezent, au mai rămas din grădina luxuriantă de odinioară arborii aliniaţi de-a lungul bulevardului şi grădinile palatelor Hasht Behesht şi Chehel Sotoun.

Redactor: Delia Clonaru

(Reluare)
 
O reinterpretare magică a Hollywoodului anilor 1930, în clasicul „Ginger şi Fred”, la TVR Cultural

Nominalizat la premiile Globul de Aur şi BAFTA 1987 pentru cel mai bun film străin şi recompensat cu Premiile David di Donatello pentru cel mai ...

Heal the World: The Music of Michael Jackson. Un concert energizant, cu Big Band-ul Radio România şi Romanian Youth Jazz Orchestra, la TVR Cultural

Proiectul dedicat celor mai cunoscute piese ale legendarului artist american - „Heal the World – The Music of Michael Jackson” – se vede ...

De ce anonimatul este cea mai puternică operă a lui Banksy? Documentarul „Cine este Banksy?”, la TVR Cultural

Poliţişti, jurnalişti, oameni de ştiinţă, pasionați de artă … toți visează să descopere, cândva, identitatea acestei vedete planetare a Street ...

 

#TVRcultural