În săptămâna 9-15 ianuarie, în cadrul emisiunii „Pastila de artă - Tezaur medieval”, telespectatorii TVR Cultural pot afla în detaliu despre arta brâncovenească - sculptura în lemn și piatră, broderii și țesături, picturi și icoane.

Emisiunea „Tezaur medieval”, difuzată la TVR Cultural de luni până duminică, este produsă și realizată de Ileana Ploscaru Panait.

Arta brâncovenească – sculptura în lemn

• Luni, 9 ianuarie 2023, orele 12:55, 15.50, 21:55, 23:40 şi 5:40

În sens propriu, arta brâncovenească circumscrie creațiile artistice din ultimul deceniu al secolului al XVII-lea și în primele două decenii ale secolului al XVIII-lea. Ecourile epocii se fac simțite din plin nu numai în perioada fanariotă, ci și mult mai târziu, în cursul secolului XX, în varii domenii artistice.

Numărul mare de lucrări păstrate – iconostase și uși împărătești, analoghioane, strane, uși de intrare în biserică, cruci de binecuvântare și pentru masa altarului, ce alcătuiesc un grup unitar, omogen stilistic – face dovada existenței în această vreme a unor ateliere locale de sculptură. Stilul brâncovenesc – prin repertoriul ornamental – este hotărâtor pentru definirea specificului național.

Arta brâncovenească – sculptura în piatră

• Marţi, 10 ianuarie 2023, orele 08.50, 12:55 şi 21:55

Muzeul Colecțiilor de Artă, aflat în fostul Palat Romanit, găzduiește în spectaculoasele sale pivnițe de secol XVIII, Lapidariul Secției de Artă Veche Românească.

O parte dintre sculpturile expuse aici sunt contemporane spațiului, altele sunt mai vechi, coborând până în prima parte a secolului XVI. Cele mai multe dintre lucrări se înscriu în coordonatele stilului brâncovenesc, în care arta locală, de tradiție post-bizantină, asimilează influențe ale Renașterii și Barocului occidental.

Pictură cu acul. Broderii și țesături brâncovenești

• Miercuri, 11 ianuarie 2023, orele 12:55, 21:55, 23:50 şi 5:55

Domnia voievodului Constantin Brâncoveanu a fost considerată una din cele mai remarcabile din istoria Țării Românești. Diplomat și  intelectual, Constantin Brâncoveanu a fost și unul din cei mai prolifici ctitori. Alături de el „și prea creștina lui doamnă, Mariia, cu aceeași râvnă către cele dumnezeești, alte multe zidiri, biserici au făcut și cu toate podoabele minunat le-au înfrumusețat și le-au grijit”.

Printre multele danii de preț pe care le-a oferit ctitoriilor sale, broderiile și țesăturile reprezintă cel mai bine puternica determinare a voievodului muntean de a reda Bisericii Ortodoxe strălucirea imperială de altădată.

Arta brâncovenească – odoare din argint

• Joi, 12 ianuarie 2023, orele 12:55 şi 21:55

Constantin Brâncoveanu avea o formaţie prin excelenţă umanistă, iar apartenenţa la tradiţia bizantină o înţelege prin manifestarea unui patronaj cultural asupra lumii ortodoxe ce corespundea vechiului Imperiu, în condiţiile în care criza bisericii ortodoxe era amplificată de propaganda catolică şi protestantă.

De aceea, programul său cultural se materializează prin refacerea mănăstirilor mai vechi şi construirea altora noi, prin înfiinţarea de şcoli de toate nivelurile, de tipografii şi biblioteci, încurajarea atelierelor meşteşugăreşti locale, toate caracterizate de sinteza dintre tradiţia autohtonă, stilul neo-bizantin, elemente din Renaşterea italiană şi din baroc, precum şi unele influenţe orientale.

Arta brâncovenească – pictura

• Vineri, 13 ianuarie 2023, orele 12:55 şi 21:55

Ceea ce se remarcă în pictura brâncovenească este, în primul rând, ieşirea din anonimat a artiştilor, care îşi deconspiră frecvent numele, afişându-le la intrarea în biserică, în altar sau pe ramele icoanelor. Astfel, rămân cunoscuţi pictorul Pârvu Mutu, unul dintre cei mai cunoscuți artişti ai vremii, al cărui autoportret extras de la biserica de la Bordeşti a supravieţuit până azi, sau Ioachim Zugravul, coleg de breaslă al lui Pârvu Mutu şi membru al echipelor de pictori care au decorat ctitoriile brâncoveneşti de la Hurezi.

Măiestria acestor pictori, dar şi a echipelor cu care au lucrat definesc stilul brâncovenesc în pictură, ce pare a fi un balans subtil între strălucirea atelierelor greceşti ale vremii şi narativismul savant învăluit de căldură al zugravilor antrenaţi pe şantierele locale de pictură, atât de numeroase şi de efervescente în această epocă.

Comoara ascunsă – Candela Smarandei

• Sâmbătă, 14 ianuarie 2023, orele 10:40, 18:50 şi 1:50

Vechile artefacte din expunere sunt, de cele mai multe ori, doar pretextul viitoarelor excursii, cum este si cazul candelei de la mormântul „Domniții Zmaragdii”, care ne invită să vizităm ctitoriile brâncovenești.

Domnița pomenită aici este mezina voievodului Constantin Brâncoveanu, născută, cel mai probabil, în anul 1696 și moartă, încă de tânără, la o dată necunoscută şi fără a se şti unde a fost înmormântată.

Candela Smarandei Brâncoveanu este un foarte preţios artefact, care documentează anul morţii sale, fiind în egală măsură martorul transferului osemintelor martirilor brâncoveni în cripta familiei din interiorul bisericii Sf. Gheorghe Nou din Bucureşti.

Icoane mitropolitane – vechea Mitropolie din Târgovişte

• Duminică, 15 ianuarie 2023, orele 18:50 şi 1:50

Un element monumental, compus din mai multe rânduri suprapuse de imagini, iconostasul poate fi privit ca un rezumat iconografic al istoriei și esenței creștinismului. Somptuozitatea și bogăția ornamentală a iconostasului au atins un punct culminant în perioada brâncovenească.

Unul din cele mai remarcabile, prin grandoarea proporțiilor, a fost iconostasul vechii Mitropolii din Târgoviște, refăcut cu sprijinul domnitorului Constantin Brâncoveanu, din care se mai păstrează câteva mărturii la Muzeul Național de Artă al României: Crucea Răstignirii, cele două arcade diaconești, şi două dintre icoanele împărătești, Iisus Hristos tronând si cea a Sfinților Constantin și Elena, pictate de un zugrav numit Athanasie.