„Biserica din Moret iarna” (Sisley), „Adorația păstorilor” (El Greco), „Cele patru anotimpuri” (Pieter Brueghel cel Tânăr), „Fecioara cu pruncul” (Domenico Veneziano) și „Portretul ducesei cu Maine (Nicolas de Largillière) sunt operele prezentate la „Pastila de artă”, în ultima săptămână din luna iunie.

 

Un text de Ileana Ploscaru Panait, realizatoarea emisiunii „Pastila de artă”

„Biserica din Moret iarna” - Alfred Sisley (Paris, 1839 – Moret-sur-Loing, 1899). Şcoala franceză. Ulei pe pânză - 81 x 66 cm

• Luni, 24 iunie 2024, ora 7:45
• Sâmbătă, 29 iunie 2024, ora 18:55
• Operă prezentată de Marina Constantinescu, realizatoarea emisiunii „Nocturne” (TVR 1)
• Tablou din Galeria de Artă Europeană - Muzeul Naţional de Artă al României

Începând din 1893, Alfred Sisley abandonează vederile panoramice ale cartierului Catedralei din Moret şi se concentrează numai asupra monumentului. Catedrala în sine era faimoasă, fiind construită între secolele XIII - XV, iar, pe de altă parte, construcţia corului este legată de numele lui Thomas Beckett. Între 1893 și 1984, Sisley pictează nu mai puţin de 14 variante ale acestui monument, în diverse momente ale zilei, în diverse momente ale anului și în diverse stări meteorologice.

***

„Adoraţia păstorilor” - El Greco (Domenikos Theotokopoulos - Candia, Creta 1541 – Toledo, Spania, 1614). Şcoala spaniolă. Ulei pe pânză - 364 x 137 cm

• Marţi, 25 iunie 2024, ora 7:45
• Sâmbătă, 29 iunie 2024, ora 1:25
• Operă prezentată de interpretul Grigore Leșe, realizatorul emisiunii „La porțile ceriului”
• Provenienţă: Colecţia Regelui Carol I
• Tablou din Galeria de Artă Europeană - Muzeul Naţional de Artă al României

Această pânză monumentală a aparţinut altarului Colegiului Dona Maria de Aragon din Madrid. Pictura înfăţişează scena biblică a vestirii Naşterii Domnului şi a adoraţiei păstorilor, care, călăuziţi de glasul îngerilor şi de stea, ajung să i se închine şi să-i ofere Mântuitorului darurile simbolice: mielul, toiagul ciobănesc şi fluierul. Această temă va fi foarte populară începând cu secolul al XV-lea, iar tabloul de la Bucureşti este considerat un model al celorlalte pânze pe aceeaşi temă.

***

„Cele patru anotimpuri” - Pieter Brueghel cel Tânăr (Bruxelles, 1564 – Antwerpen, 1638). Şcoala flamandă. Ulei pe lemn

• Miercuri, 26 iunie 2024, ora 07:45
• Duminică, 30 iunie 2024, ora 18:55
• Operă prezentată de prof. univ. dr.  Ion Bogdan Lefter
• Provenienţă: Tezaurul restituit de URSS
• Tablouri din Galeria de Artă Europeană - Muzeul Naţional de Artă al României

Suita „Anotimpurilor”, pictată de Pieter Brueghel cel Tânăr, este transpunerea în pictură a unor gravuri de epocă de mare popularitate. A fost un subiect de succes şi, de aceea, se cunosc mai multe variante şi replici ale acestor lucrări.

Ceea ce îl diferențiază pe Brueghel cel Tânăr de alţi pictori ai vremii sunt fantezia, uneori ironia, ineditul situaţiilor şi un colorit strălucitor. Contopirea peisajului cu scena de gen, o caracteristică a picturii din spaţiul flamand, atât de ofertantă pentru posibilitatea exprimării sentimentului naturii şi a narativismului, este excepţional redată în suita celor patru anotimpuri pictate de Pieter Brueghel cel Tânăr.

***

„Fecioara cu pruncul” - Domenico Veneziano (Veneţia, cca. 1400 – Florenţa, 1461). Şcoala italiană. Tempera pe lemn - 83,3 x 55,8 cm

• Joi, 27 iunie 2024, ora 7:45
• Duminică, 30 iunie 2024, ora 1:25
• Operă prezentată de Iuliana Tudor, realizatoarea emisiunii „O dată-n viață”
• Provenienţă: Colecţia Regelui Carol I
• Tablou din Galeria de Artă Europeană - Muzeul Naţional de Artă al României

Reprezentarea „Fecioarei cu pruncul” este una din temele - efigie ale artiştilor italieni ai vremii. „Fecioara cu Pruncul”, pictată de Domenico Veneziano, se remarcă prin redarea sculpturală a volumelor şi interesul pentru expresivitatea figurilor. Este o lucrare cu atât mai preţioasă, cu cât este considerată cea mai timpurie creaţie a artistului.

***

„Portretul ducesei du Maine, înfăţişată ca zeiţa Pomona”, lucrare executată în atelierul lui Nicolas de Largillière şi atribuită acestuia. Şcoala franceză. Ulei pe pânză - 116,6 x 89,4

• Vineri, 28 iunie 2024, ora 07:45
• Operă prezentată de actorul Marius Bodochi
• Provenienţă: Muzeul „Toma Stelian”
• Tablou din Galeria de Artă Europeană - Muzeul Naţional de Artă al României

Nicolas de Largillière este, poate, primul artist din pictura franceză care nu lucrează decât portrete. Bogăţia accesoriilor, pentru care are o preferinţă ce-i marchează stilul, nu afectează cu nimic nici veridicitatea, nici asemănarea, nici importanţa figurilor. Lucrarea este valoroasă pentru pregnanţa portretelor. Figura nobilei ducese este îngheţată într-o poză solemnă, atrăgătoare şi impersonală. În ciuda perfecţiunii fizionomice, portretele sale sunt doar o imagine, dincolo de care intimitatea nu poate fi accesată.