În cea de-a doua săptămână din luna octombrie, „Pastila de artă - Capodopere” le aduce telespectatorilor următoarele opere de artă: „Cărturarul Gheorghe Asachi în cabinetul de lucru” (1837), de Giovanni Schiavoni, Bust - Theodor Aman (1850), de Karl Stork, „Bust de femeie” (1895), de Gheorghe Vasilescu, și „Agar în deșert”, de Gheorghe Tattarescu. Emisiunea realizată de Ileana Ploscaru Panait este difuzată la TVR Cultural de luni până vineri.

 

Un articol de Ileana Ploscaru Panait

„Cărturarul Gheorghe Asachi în cabinetul de lucru’’, după 1837, ulei pe pânză, de Giovanni Schiavoni (1804 - 1848)

• Prezentat de dr. Ruxandra Dreptu, istoric de artă
• Luni, 9 octombrie

Pictorul italian Giovanni Schiavoni vine în Moldova și se stabilește la Iași. Este numit profesor la clasa de „zugrăvire” (pictură) de la Academia Mihăileană, pe care o conduce între anii 1837 și 1843, punând, astfel, bazele învățământului artistic românesc modern. Pe lângă remarcabilele calități pedagogice, Giovanni Schiavoni este și un redutabil portretist. În ilustrarea acestor subiecte, artistul este preocupat nu numai de redarea cu o cât mai mare exactitate a caracterelor fizice, ci, mai ales, a celor psihologice și a acelor amănunte rezultate mai ales din scenografia decorului, care să releve personalitatea acestuia. Exemplificativ în acest sens este tabloul „Cărturarul Gheorghe Asachi, în cabinetul său de lucru”, din Galeria Națională, o lucrare de factură romantică, specifică mijlocului secolului al XIX-lea. Acest fel de reprezentare portretistică era specific mediului academic al acelor timpuri, imortalizand figurile intelectualilor români care aveau să facă istorie.

Karl Storck (1826 - 1887) - „Bust – Theodor Aman”, 1850, bronz

• Prezentat de Cosmin Ungureanu, istoric de artă, muzeograf MNAR
• Marți, 10 octombrie, ora 17.55
• Joi, 12 octombrie, ora 11.55

Karl Storck s-a născut la Hanau, în Germania. Și-a început activitatea artistică practicând desenul și gravura. Sculptura a fost o preocupare destul de târzie în creația sa. A studiat la Paris, iar, în 1849, la un an de la înfrângerea avântului revoluționar pașoptist, s-a stabilit la București. Între 1856 – 1857, urmează un an de stagiu de pregătire ca sculptor la München. Deși târzie, opțiunea sa pentru sculptură a ajuns la un înalt grad de performanță, de vreme ce, în 1865, a fost numit profesor la Școala de Belle-Arte din București, conducând, alături de Theodor Aman, această instituție de învățământ artistic. Bustul în bronz, de factură academistă, pe care i-l face lui Theodor Aman în 1850 este un gest de reverență care a imortalizat, poate, una dintre cele mai reprezentative imagini oficiale ale fondatorului învățământului de artă de la noi.

Gheorghe Vasilescu (1883 – 1898) - „Bust de femeie”, 1895, marmură

• Prezentat de Zoe Pop - sculptor, conservator MNAR
• Miercuri, 11 octombrie, orele 11.55 si 17.55

Gheorghe Vasilescu, pe care îl mai întâlnim și sub numele de „George” sau „Giorgio Vasilescu”, și-a început studiile artistice la Craiova și le-a finalizat la Școala de Arte Aplicate și Industrie de la Veneția. A lucrat mai ales monumente și portrete. Din seria aceasta destul de consistentă de sculpturi face parte și bustul din Galeria Națională de la București. Portretul este cel al unei doamne între două vârste, care cochetează încă cu trucurile tinereții.

Se presupune că bustul este al dnei Blarenberg, soția unui potent om de afaceri din epocă. Lucrarea, dăltuită în marmură de Cararra, este exemplară pentru desăvârșirea unui meșteșug deprins de artist în atelierele italiene. Detaliul amănunțit până la sugestia materialității (dantelaria fină, firul de blană, textura rochiei), ca și redarea fidelă a trăsăturilor delicate ale portretului, denotă valoarea unui sculptor ce și-a însușit pe deplin și cu mare siguranță lecția sculpturii academiste occidentale.

Gheorghe Tattarescu (1818 - 1894) - „Agar în deşert”, 1870, ulei pe pânză

• Prezentat de dr. Ruxandra Dreptu, istoric de artă
• Vineri, 13 octombrie, orele 11.55 si 17.55

Pictorul Gheorghe Tattarescu este considerat unul dintre iniţiatorii curentului academist de factură neoclasică în arta românească modernă. Începându-şi cariera ca pictor de biserici, Gh. Tattarescu şi-a desăvârşit studiile în şcolile de artă italiene. Cópiile după maeştrii italieni şi iberici îi vor influenţa major creaţia de factură academistă, care avea să-i definească stilul de maturitate. Din aceasta serie face parte şi pictura de şevalet ce îi înfăţişează pe Agar şi copilul ei, alungaţi în deşert.