Între 30 octombrie și 5 noiembrie, „Pastila de artă - Capodopere” le-a prezentat telespectatorilor picturi semnate de Constantin Dimitrie Stahi, Sava Henția și Nicolae Grigorescu, un bust turnat de Ion Georgescu și o icoană de la Mănăstirea Antim.

Un articol de Ileana Ploscaru Panait, producătoarea emisiunii „Pastila de artă”

Constantin Dimitrie Stahi (1844 - 1920) - „Portret de fată”, 1873, ulei pe pânză

• Operă prezentată de Cosmin Ungureanu, istoric de artă, muzeograf MNAR
• Luni, 30 octombrie, ora 11:55

Pe lângă seria de naturi statice care l-a consacrat pe Constantin D. Stahi drept un pictor ce copiază natura cu o măiestrie aproape fotografică, portretele realizate de acesta poartă amprenta unei preocupări atente pentru redarea psihologiei personajelor și regiei de lumină. Este și cazul „Portretului de fată”, pictat în 1873, în care ipostaza simplă a portretului cu mâini este subliniată de cromatica restrânsă la ocrurile calde, accentuate de modelarea formei, în funcție de umbră și lumină.

Ion Georgescu (1856 – 1898) - „Copiliță rugându-se”, 1880, bronz, turnat de Asociația Arta Română la Turnătoria București, 1927

• Operă prezentată de Zoe Pop, conservator MNAR
• Marți, 31 octombrie, orele 11:55 si 23:45

Ioan Georgescu este elevul sculptorului Karl Stork, de la care a deprins lecția academismului, atât în formă, cât și în tehnică. Lecția maestrului său va fi completată cu un stagiu de studii la Paris. „Copiliță rugându-se” este sculptura cu care Ioan Georgecu s-a făcut remarcat la Salonul de Primăvară din 1880, primind Mențiunea de Onoare.

Lucrarea a fost executată în perioada pariziană, când era bursier la Școala de Belle Arte. Sculptura, care reprezintă un nud de fetiță este „un fel de imn al candorii și a nevinovăției copilărești”, după cum o caracterizează criticul Ion Frunzetti.

Ca și la Ștefan Ionescu-Valbudea, reprezentarea nudului în stil clasic și tensiunea modelajului sculptural redau sentimentul de teamă și transpun trăirea psihologică a momentului. Studiul anatomiei umane, redarea trupului firav al copilei în poziție de rugă, corespondența între expresia figurii și a mișcării sunt caracteristicile acestei lucrări.

Sava Henţia (1848 - 1904) - „Fata cu porumbei”, 1875, ulei pe pânză

• Operă prezentată de dr. Ruxandra Dreptu, istoric de artă
• Miercuri, 1 noiembrie, orele 11:55 si 23:50

Sava Henția a fost elevul lui Theodor Aman. A studiat la București, Roma și Paris. A participat, alături de Nicolae Grigorescu, George Demetrescu Mirea și Carol Popp de Szathmary, la Războiul de Independență din 1877-1878, pictând numeroase scene de campanie.

Subtil desenator și colorist, Sava Henția se remarcă prin latura documentară a majorității lucrărilor sale. Din acest punct de vedere, „Fata cu porumbei” reprezintă o excepție, datorită tematicii. Dincolo de scena comună, acest tablou redă, cu multă minuțiozitate, figura umană, dar și zborul păsărilor.

Desenul riguros, compoziția matematic pusă în pagină, cromatica restrânsă și execuția aproape fotografică sunt caracteristicile majorității creațiilor sale. Picturile sale pot fi admirate la Muzeul din Sebeș sau la Galeria Națională din București, la Brebu, unde a lucrat o vreme, dar și în multe colecții particulare.

Nicolae Grigorescu (1838 – 1904) - „Prințul Carol trecând în revistă prizonierii turci’’, post 1878, ulei pe carton subțire lipit pe pânză

• Operă prezentată de Cosmin Ungureanu, istoric de artă, muzeograf MNAR
• Joi, 2 noiembrie, ora 11:55

Anii premergători Războiului de Independență au fost, pentru Nicolae Grigorescu, extrem de efervescenți. Activitatea sa artistică avea să-l impună clar ca pe unul dintre cei mai valoroși pictori români de la acea dată. Expune la saloanele pariziene, la Expoziția Universală din 1867 de la Paris, iar la revenirea în țară participă la expozițiile artiștilor în viață și la cele organizate de „Societatea Amicilor Bellelor-Arte” și întreprinde călătorii de studii la Roma, Napoli, Pompei, Viena și în Grecia.

În 1877, este convocat să însoțească Armata Română în calitate de pictor de front, realizând, la fața locului, în luptele de la Grivița și Rahova o mulțime de desene și schițe ce vor sta la baza unor compoziții ulterioare de mari dimensiuni. Din această serie face parte și tabloul intitulat „Prințul Carol trecând în revistă prizonierii turci”, care redă, într-o manieră diferită de pictura sa obișnuită, un moment solemn și oficial din derularea războiului.

Într-o gamă rece și monocromă, cu o compoziție arhitecturală perfectă și cu o manieră aproape fotografică de redare a personajelor și decorului, Nicolae Grigorescu face dovada că și o lucrare la comandă poate atinge performanța artistică.

„Buna Vestire” - icoană

• Vineri, 3 noiembrie, orele 11:55 şi 17:50
• Icoană prezentată de preotul Irineu Dogaru, parohul Bisericii Cotroceni

„Buna Vestire’’ - Icoana datează din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, iar ferecătura - din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Pictura este executată în tempera pe lemn, iar ferecătura este din metal argintat, ciocănit, gravat, cizelat, parțial aurit.

Dimensiuni: 104 x 74 cm

Colectia Patriarhiei Române

Proveniența: Mănăstirea Antim

Într-un peisaj urban, sugerat prin turnuri, coloane și arcade, Fecioara Maria, așezată pe o banchetă și purtând un chiton și un maforion bogat decorate, primește de la Arhanghelul Gavriil „vestea cea bună” a zămislirii în pântecele ei a lui Iisus Hristos care urma să se nască la 25 decembrie.

Arhanghelul Gavriil, purtătorul veștilor bune, îi întinde un buchet din flori de crin, ca simbol al purității, al regalității și al veșniciei. Pe bancă, în fața Fecioarei, se află o carte deschisă, în care stă scris: „Iată o Fecioară va lua...!”.

În partea superioară, pe un nor, este reprezentat Dumnezeu-Tatăl, de la care se pogoară pe o rază Sfântul Duh, în chip de porumbel, asupra Fecioarei. Nimburile sunt decorate cu motive florale. Rama prezintă un decor floral stilizat, în colțuri fiind desenate capete de îngeri.