Între 18 și 31 decembrie, telespectatorii TVR Cultural vor putea afla mai multe despre icoanele creștine și simbolurile folosite în decorarea lor, despre sculpturile „Iisus și Magdalena” (Oscar Han) și „Rugăciune” (Constantin Brâncuși) și despre tablourile „Răstignire la marginea drumului” (Hans Eder) și „Vanitas” (Merica Râmniceanu), în cadrul emisiunii „Pastila de artă”, realizată de Ileana Ploscaru Panait.

Săptămâna 18 - 24 decembrie

„Maica Domnului cu Îngeri, Sfinţi şi scene histologice” - icoană realizată în jurul anului 1500, atribuită lui Andreas Ritzos sau unui colaborator al lui, tempera pe lemn / 87,5 x 64,8 x 3,3 cm.

• Luni, 18 decembrie, orele 11:55 şi 23:50
• Icoană prezentată de preotul paroh Vasile Gavrilă, Biserica Sf. Nicolae

În spațiul central, este pictată Sfânta Fecioară, așezată pe un tron fără spetează, avându-l pe Prunc în brațe, în stânga și dreapta fiind flancată de doi îngeri. În partea de sus, sunt desfășurate patru scene histologice, rânduite în ordine cronologică: Buna Vestire, Răstignirea, Coborârea de pe Cruce, Coborârea la Iad. Stânga-dreapta: sunt înfăţişaţi opt sfinţi în perechi: Sf. Ioan Prodomul – Sf. Ioan Teologul (cu Evanghelia după Ioan) / Corifeii Sf. Petru – Sf. Pavel / Sf. Gheorghe – Sf. Dumitru / Sf. Ecaterina – Sf. Antonie. În partea de jos: la mijloc, Sf. Constantin şi Elena, cu Sf. Cruce, încadraţi de Sf. Ierarhi Grigorie, Ioan Gură de Aur, Sf. Vasile şi Sf. Nicolae.

***

Icoana Împărătească „Deisis”

• Marţi, 19 decembrie, ora 11:55
• Icoană prezentată de preotul Irineu Dogaru, parohul Bisericii Cotroceni

Icoana datează din primul sfert al secolului al XVIII-lea şi este pictată cu tempera şi foiţă de aur pe maruflaj, având ca suport lemnul de tei, dimensiuni: 92 x 68,5 x 4,5 cm.

Icoana face parte din colecţia Patriarhiei Române. Provenienţă: Biserica „Sf. Gheorghe”, de la Mogoşoaia.

Alături de Maica Domnului cu Pruncul, această Icoană Împărăească reprezentându-l pe Iisus Împărat şi Mare Judecător face parte din catapeteasma Bisericii Sf. Gheorghe de la Mogoşoaia. În planul central al compoziţiei, este reprezentat Iisus Hristos Mare Arhiereu, stând pe tron şi binecuvântând cu mâna dreaptă, iar în mâna stângă ţinând Sfânta Evanghelie deschisă. Este flancat în registrul superior de Preasfânta Fecioară Maria şi de Sfântul Ioan Botezătorul. Culoarea dominantă a icoanei este auriul, ca simbol al împărăţiei cerurilor şi al puterii credinţei.

***

„Sf. Luca pictând icoana Maicii Domnului”, realizată în sec. XVII, tempera pe lemn / 92 x 56,5 cm.

• Miercuri, 20 decembrie, ora 11:55
• Icoană prezentată de preotul paroh Vasile Gavrilă, de la  Biserica Sf. Nicolae – Paraclis Universitar

Sf. Apostol şi Evanghelist Luca, aşezat în centrul icoanei, în atelierul de pictură, „zugrăvește”, conform tradiţiei, icoana Preasfintei Fecioare sub chipul „Călăuzitoarei”. Sf. Apostol Luca a fost binecuvântat de Preasfânta Fecioară să practice arta picturii. Scena ar fi fost cunoscută din reprezentările bizantine târzii sau din cele postbizantine. A cunoscut o impresionantă creştere în secolele XV-XVI.

***

Icoana „Buna Vestire”

• Joi, 21 decembrie, ora 11:55
• Icoană prezentată de preotul Irineu Dogaru, parohul Bisericii Cotroceni

Icoana datează din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, iar ferecătura din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Pictura este executată în tempera pe lemn, iar ferecătura este din metal argintat, ciocănit, gravat, cizelat, parţial aurit; dimensiuni: 104 x 74 cm.

Icoana face parte din colecția Patriarhiei Române. Provenienţă: Mănăstirea Antim.

Într-un peisaj urban sugerat prin turnuri, coloane şi arcade, Fecioara Maria, aşezată pe o banchetă, purtând un chiton şi un maforion bogat decorat, primeşte de la Arhanghelul Gavriil „vestea cea bună” a zămislirii în pântecele ei a lui Iisus Hristos, care urma să se nască la 25 decembrie.

Arhanghelul Gavriil, purtătorul veştilor bune, îi întinde un buchet din flori de crin, ca simbol al purităţii, al regalităţii şi al veşniciei. Pe bancă, în faţa Fecioarei, se află o carte deschisă în care stă scris: „Iată, o Fecioară va lua...!”. În partea superioară, pe un nor, este reprezentat Dumnezeu Tatăl, de la care se pogoară pe o rază, Sfântul Duh în chip de porumbel, asupra Fecioarei. Rizalele aurite ale nimburilor sunt decorate cu motive florale. Rama prezintă un decor floral stilizat, în colţuri fiind reprezentate capete de îngeri.

***

Icoana „Naşterea Domnului’’, realizată în jurul anului 1400, tempera pe lemn / 58,5 x 49,5 cm

• Vineri, 22 decembrie, ora 11:55
• Icoană prezentată de preotul paroh Vasile Gavrilă, de la Biserica Sf. Nicolae – Paraclis Universitar

Icoana mobilă a „Naşterii” aparţine arhitravei iconostasului „Sărbătorilor celor 12 zile”, din care s-au păstrat în final doar șapte icoane. Toate provin din Biserica celor Trei Sfinţi din Kastoria. Stilistic şi iconografic, figurile prezintă împrumuturi evidente din pictura murală a „Naşterii” de la Biserica Sf. Anastasie din Mouzaki, Kastoria, care a influenţat puternic pictura macedoneană din secolele XIV – XV.

***

Săptămâna 25 - 31 decembrie

Icoana „Iisus Pantocrator”, realizată în sec. XIV, tempera pe lemn, dimensiuni - 127 x 90 cm

• Luni, 25 decembrie, orele 11:55 şi 02:45
• Icoană prezentată de preotul paroh Vasile Gavrilă, de la Biserica Sf. Nicolae – Paraclis Universitar

Este o icoană împărătească de la Biserica Bunei Vestiri din Veria. Poartă o inscripţie în care se consemnează: „Iisus Hristos – Atoţiitorul”. Iisus este pictat din faţă, binecuvântând cu mâna dreaptă, iar în cea stângă ţinând un pergament deschis. Faţa este austeră. Cununa Lui de sfânt este singulară, ca şi cea a lui Sf. Ioan Prodomul. Acest tip de cunună, cu margine albă şi trandafirie la cele două capete diametral opuse ale semicercurilor, ne aminteşte de cununile metalice de sfinţi. Caracterul anti-clasic al lucrării, care se vede mai ales la chip, aşează lucrarea în cadrul şcolii macedonene de la sfârşitul secolului XIV. Este modelul unor numeroase alte icoane macedonene din epocă.

***

Icoana Împărătescă „Maica Domnului cu Pruncul”

• Marţi, 26 decembrie, orele 9:15, 11:55 şi 3:55
• Icoană prezentată de preotul Irineu Dogaru, parohul Bisericii Cotroceni

Icoana datează din primul sfert al secolului al XVIII-lea şi este pictată cu tempera şi foiţă de aur pe maruflaj, având ca suport lemnul de tei, dimensiuni: 91 x 67 x 4,5 cm.

Icoana face parte din colecţia Patriarhiei Române. Provenienţă: Biserica „Sf. Gheorghe” de la Mogoşoaia.

„Maica Domnului cu Pruncul” este icoana pandant a scenei cu Deisis şi era una dintre icoanele împărăteşti care flancau intrarea în altar. În planul central al compoziţiei, este reprezentată Maica Domnului, aşezată pe un tron bogat decorat, ţinându-l pe genunchi, la piept, pe Pruncul Iisus Hristos, care binecuvântează; în spatele jilţului sunt pictaţi Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril. Ca şi în cazul icoanei „Deisis”, auriul este dominanta cromatică, ca simbol al bogăţiei sufleteşti şi al împărăţiei cerurilor. Şi celelalte culori au semnificaţii liturgice explicite. Fiecare scenă religioasă se pictează în conformitate cu un cod foarte strict explicitat pe larg în Erminie. Nici această icoană nu face excepţie.

***

„Iisus şi Magdalena” - Oscar Han (1891 - 1976), 1916, piatră

• Miercuri, 27 decembrie 2023, ora 11:55
• Operă prezentată de Cosmin Ungureanu, istoric de artă și muzeograf MNAR

Oscar Han este unul dintre cei mai reprezentativi sculptori ai modernității românești. A studiat la Academia de Arte Frumoase din București, sub îndrumarea lui Dimitrie Paciurea, căruia i-a dedicat mult mai târziu o monografie. A fost unul dintre membrii fondatori ai „Grupului celor patru”,alături de Nicolae Tonitza, Ștefan Dimitrescu și Francisc Șirato. S-a impus în cadrul multor expoziții din țară și din străinătate, fiind distins cu titlul de maestru emerit al artei.

A abordat atât portretul, cât și compoziția monumentală sau critică de artă. Influența lui Rodin, dar și a lui Brâncuși suntevidente atât în stilistică, cât și în tematica sa. „Isus și Magdalena” este un grup statuar ce face o figura aparte în creația sculptorului, fiind executat in 1916. Este expus alături de lucrări pe aceeași tematică neo-bizantină din Galeria Națională.

Grupul statuar monolitic, din piatră moale, albă, prezintă două personaje sacre într-o îmbrățișare simbolică. Stilul artistului, sobru, corect, de tradiție clasică este impresionant. Han simplifică formă generală și personalizarea eroilor, până la esențe. Viața vine dinlăuntrul pietrei, ca dintr-un focar ascuns, exprimând, într-un chip subtil și relevant, dragostea profundă a lui Iisus pentru umanitatea decăzută, ce merită o șansă prin pocăință.

***

„Rugăciune” - 1906, Constantin Brâncuşi (1876 - 1957), bronz

• Joi, 28 decembrie, ora 11:55
• Operă prezentată de Cosmin Ungureanu – istoric de artă și muzeograf MNAR

După ce urmase Școala de Meserii din Craiova (1894-1898), apoi Școala Națională de Arte Frumoase din București (1898-1902), în 1904, Constantin Brâncuși pornește spre Paris, unde obținuse o bursă. În 1905, a lucrat în atelierul lui Antonin Mercié, la École Naționale Supérieure des Beaux-Arts și, în 1907, pentru puțin timp, ca practician în atelierul lui Rodin. Este perioada în care, pe lângă alte lucrări, execută o comandă pentru un monument funerar la Buzău. „Rugăciunea” și „Portretul lui Petre Stănescu” constituie ansamblul acestui monument.

În Galeria de Artă Națională, „Rugăciunea” este expusă separat. Cu această lucrare începe prima etapă a evoluției sale spre simplificarea formelor, despre care avea să spună mai târziu: „Simplitatea nu este un tel în artă, dar ajungi fără voie la ea, pe măsură ce te apropii de sensul real al lucrurilor”.

***

„Răstignire la marginea drumului”, 1932 - 1937, Hans Eder (1883 - 1955), ulei pe pânză

• Vineri, 29 decembrie, ora 11:55
• Operă prezentată de Gheorghe Vida, istoric de artă și cercetător

În 2008, se împlineau 125 de ani de la nașterea, la 19 aprilie 1883, a lui Hans Eder, considerat de istoricii de artă unul dintre reprezentanții marcanți ai expresionismului din arta românească. Activitatea sa artistică s-a desfășurat pe parcursul a cinci decenii, artistul stingându-se din viață în 1955.

Hans Eder, a cărui opera impresionează prin diversitatea stilistică și tematică, a studiat la München, Paris și Bruges. Picturile sale sunt influențate, pe rând, de realism, postimpresionism și expresionism. Viziunea angoasantă, marcată de suferință, frustrare și violență, se suprapune peste perioada premergătoare războiului.

Exaltarea și resemnarea își fac simțită prezența în compoziția „Răstignire la marginea satului”, pictată între 1932 și 1937. Christul contorsionat din prim-plan, precum stindardul unei procesiuni a morții, expresia dureroasă a personajelor, coloritul grav, dramatic, în game morbide, reci, în care domină negrul, rezonanța golului sunt câteva mijloace stilistice prin care artistul își exprimă disperarea neputinței în fața evenimentelor ce aveau să se întâmple. Pasta este așternută în forță, cu o gestualitate năvalnică a tusei care construiește formele într-o continuitate narativă.

Artistul este antena sensibilă a universului interior, faţă în faţă cu realitățile apăsătoare ale războiului. El este conştiinţa trează,în marasmul iraționalităţii, durerii şi disperării. De aici şi acea impresie stranie a unui motiv pictural precum „Răstignirea”, deseori reprezentat în istoria artei.

***

„Vanitas” - 1924 - 1934, ulei pe carton, Merica Râmniceanu (1891 - 1972)

• Sâmbătă, 30 decembrie, ora 12:25
• Operă prezentată de Ileana Ploscaru Panait, artistă vizuală și realizatoare TV

Merica Râmniceanu a împărtăşit soarta multora dintre artiştii interbelici a căror creaţie a fost trecută sub tăcere în ultimii 50 de ani. În Galeria Naţională, în sala dedicată avangardei româneşti, putem descoperi o artistă surprinzătoare, despre care se cunosc destul de puţine detalii.

Graţie gestului de bunăvoinţă al Valeriei şi al lui Steven van Groningen ne putem bucura astăzi de cea mai recentă donaţie a unei lucrări intrate în patrimoniul muzeului: „Vanitas”, un ulei pe carton, pictat de Merica Râmniceanu între anii 1924 și 1934. Ea s-a integrat mişcării de avangardă, aderând la principiile artei moderne.

Între 1924 şi 1945, participa la majoritatea expoziţiilor Salonului Oficial de Pictură şi Grafică din Bucureşti şi expunea la Salonul de Toamnă de la Paris. A fost membră fondatoare a grupărilor „Arta Nouă”, „Criterion” şi „Grupul plastic 1934”. Această pictură aparţine celei mai prolifice şi valoroase perioade din activitatea sa. Aparent, pictoriţa figurează o recuzită de obiecte compuse în funcţie de elementul central, craniul uman. Dacă ne uităm mai atent, ea asociază o serie de motive simbolice de natură diferită care fac aluzie la efemerul existenţei. Întregul tablou este o rafinată alegorie la care face apel artistul pentru a sublinia deşertăciunea ambiţiilor, bogăţiilor şi cunoaşterii pământeşti.

Foto: Fragment din sculptura „Iisus și Maria Magdalena” - cimec.ro

Un articol de Ileana Ploscaru Panait