Telespectatorii TVR Cultural pot afla, în săptămâna 26 decembrie – 1 ianuarie, despre începuturile picturii bisericești din Moldova, dar și despre moda de la curțile domnești din Țările Române, în cadrul emisiunii „Pastila de artă – Tezaur medieval”.

Totodată, telespectatorii pot descoperi și temele recurente din iconografia medievală, dar și care sunt motivele decorative din arta creștină și ce semnifică hainele preoțești.

„Pastila de artă – Tezaur medieval” se difuzează în fiecare zi a săptămânii, amfitrionul ei fiind Mircea Neacşa, iar realizatoarea – Ileana Ploscaru Panait.

Pictura din Moldova - începuturile

• Luni, 26 decembrie 2022, orele 12:55, 21:55

Deşi numele a doi pictori de biserici din Moldova – Nichita şi Dobre – apar într-un document încă din 1416, cele mai vechi opere ale meşterilor muralişti sau iconari moldoveni datează abia de la sfârşitul secolului al XVI-lea, din timpul domniei lui Ştefan cel Mare.

Bisericile din Pătrăuţi, Bălineşti, Sf. Ilie-Suceava, Sf. Nicolae Popăuţi sau cea a Mănăstirii Neamţ sunt printre cele mai vechi exemple păstrate de pictură moldovenească. În pictura murală, în manuscrisele miniate și în icoane este evidentă filiaţia artistică bizantină a artiştilor locali.

Teme iconografice – Învierea/Coborârea la iad

• Marţi, 27 decembrie 2022, orele 12:55, 21:55 şi 1:45

În timp ce textele documentelor, manuscriselor şi tipăriturilor erau accesibile unui cerc restrâns de iniţiaţi, imaginile medievale se „citeau” cu uşurinţă de aproape oricine şi, de aceea, au fost folosite pentru a comunica mesajele cele mai importante ale vremii.

Corectitudinea informaţiilor transmise a impus constituirea unor canoane iconografice, ce conferă o aparentă uniformizare a imaginilor, mai ales a celor cu tematică religioasă. Urmărind, însă, anumite teme iconografice, observăm că, dincolo de asemănări, imaginile ne pot oferi detalii grăitoare despre arta acelor vremuri.

Teme și motive decorative - sculptura secolelor XVI - XVII

Considerate astăzi mai degrabă exerciții de virtuozitate ale artiștilor medievali, unul dintre cele mai vechi și mai frecvente motive decorative, denumit ’antrelac’, este alcătuit dintr-o împletitură savantă de linii frânte și curbe și poate fi desenat în nenumărate variante.

Un alt motiv vechi, preluat și reinterpretat în arta creștină, este palmeta. Compozițiile care descriu palmete de o parte și de alta a unui ax central pot fi socotite ca variante ale aceleiași teme a crucii ca arbore al vieții, semnificând veșnicia.

Moda la curţile domneşti din Ţările Române

• Joi, 29 decembrie 2022, orele 12:55 şi 21:55

Nu puțini au fost călătorii străini care au tranzitat Țările Române în secolele trecute și au rămas impresionați de vestimentația luxoasă și cosmopolită de la curțile domnești: „Hainele le poartă atârnând până la călcâie, după obiceiul turcilor și chiar al altor națiuni orientale. Se folosesc mai ales de veșminte de mătase. [...] Ei strălucesc de bumbi de argint și de aur la piept și la brațe. Femeile nobile și fetele poartă inele, colane, brățări de nestemate și de mărgăritare de mare preț’’.

Câteva, foarte rare exemple de piese de vestimentaţie din epocă, s-au mai putut păstra, ele fiind astăzi cu atât mai preţioase pentru noi. Restaurate cu grijă şi păstrate în condiţii speciale, ele pot fi admirate la Muzeul Naţional de artă al României.

Costumul sacerdotal în spaţiul liturgic

• Vineri, 30 decembrie 2022, orele 12:55 şi 21:55

Slujitorii altarelor creştine, fie că sunt diaconi, preoţi sau ierarhi, poartă veşminte specifice, care sunt, adesea, purtătoarele unei simbolistici complexe. Principala semnificaţie a lor, în special în spaţiul liturgic post-bizantin, deci ortodox, este aceea imperială, oficiantul fiind, în timpul litughiei, reprezentarea „Împăratului” Iisus, ceea ce justifică întreaga bogăţie de resurse şi de abordări artistice în realizarea acestor costume.

Donaţia lui Şerban Cantacuzino - argintăria de la Cotroceni

• Sâmbătă, 31 decembrie 2022, orele 10:50 şi 18:50

Politician şi diplomat abil, Şerban Cantacuzino a fost un deschizător de drumuri şi în plan cultural. El este ctitorul Mănăstirii Cotroceni.

Potrivit unui catastif întocmit din porunca sa în 1681, aflăm amploarea donaţiilor pe care le-a făcut mănăstirii, atât în obiecte liturgice preţioase, precum şi în domeniul funciar. Printre cele câteva zeci de piese de argintărie, ce constituie tezaurul mănăstirii, se numără cărţi şi cruci cu ferecătură, candele, chivote, anaforniţe, o căţuie şi ripide, sfeşnice de altar, toate lucrate în argint aurit.

Donaţia este remarcabilă nu numai prin cantitatea şi preţiozitatea obiectelor, ci mai ales prin calitatea execuţiei acestora.

Tezaurul de broderii al Mănăstirii Cotroceni

• Duminică, 1 ianuarie, orele 11:50 şi 17:50

De câte ori domnitorii pregăteau daruri pentru ctitoriile lor, biserici sau mănăstiri, puneau să fie scris mai întâi câte un hrisov de danie.

Un astfel de act a fost lăsat și de către domnitorul Șerban Cantacuzino, cu ocazia întemeirii mănăstirii Cotroceni. Printre numeroasele danii oferite de Șerban Cantacuzino și de soția sa se află și un ansamblu de broderii excepționale prin concepție și execuție.

„Pastila de artă – Tezaur medieval” aduce în faţa iubitorilor de artă şi a publicului larg un proiect televizual unic realizat în parteneriat cu Muzeul Naţional de Artă al României. În anul celebrării a 500 de ani de la moartea voievodului Neagoe Basarab, ctitorul celui mai vestit monument românesc din toate timpurile – Mănăstirea Argeşului -, autorul primei opere din literatura românească - „Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie’’ - şi susţinătorul unei inegalabile campanii de patronaj artistic, cu urme reperabile astăzi în întreaga lume, Televiziunea Publică difuzează în premieră 50 de episoade de ilustrează un patrimoniu de excepţie.