loader
Foto

Capodopere din Galeria de Artă Europeană

’’Invenţia artei picturii’’ de Juan de Arteaga, ’’Venus şi Amor’’ de Abraham Bloemaert, ’’Fecioara cu Pruncul’’ de Francesco Raibolini, ’’Întoarcerea Sf. Gheorghe’’ de Bernardino Luini, ’’Pelerinii din Emaus’’ de Frans Snyders - sunt lucrările pe care le-ați descoperit la ”Pastila de artă”, între 9 și 15 septembrie, la TVR Cultural.

 

Luni, 9 septembrie 2024, orele 11:55, 17:50, 5:55 şi sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 18:53

’’Invenţia artei picturii’’ de Juan de Arteaga (Villanueva de los Infantes, 1630 – Sevilla, 1703)

Şcoala spaniolă

ulei pe pânză / 116 x 171 cm.

Provenienţă: Colecţia Regelui Carol I

Tablou din Galeria de Artă Europeană - Muzeul Naţional de Artă al României

Juan de Arteaga este un personaj important al Academiei pictorilor din Sevilla. Cunoscută şi sub denumirea de ‘’Tabloul umbrelor’’, compoziţia ’’Originea artei picturii’’ atribuită mai recent lui Juan de Arteaga este pusă în legătură cu răspândirea sistemului de învăţământ artistic. Caracteristica acestui tablou este amplasarea acţiunii personajelor pe fundalul unei arhitecturi în ruine. Subiectul, ca şi maniera de reprezentare a personajelor sunt preluate de la Murillo, maestrul absolut al artiştilor din Sevilla.

***

Marţi, 10 septembrie 2024, orele 11:55 şi 5:55

’’Venus şi Amor’’ de Abraham Bloemaert (Gorinchen, 1566 – Utrecht, 1651)

Şcoala flamandă

ulei pe lemn / 75,6 x 60,4 cm.

Tablou din Galeria de Artă Europeană - Muzeul Naţional de Artă al României

În ansamblu, opera lui Abraham Bloemaert se înscrie în coordonatele manierismului nordic tardiv, perioada 1620 – 1625, fiind marcată de vădite rezonanţe caravagiste. Scena concepută în spiritul specific barocului nordic emană o atmosferă de caldă intimitate. Ambianţa este sobră, în contrast cromatic cu strălucirea carnaţiei şi a culorilor tandre ale eşarfelor care învăluie trupurile. Reprezentarea zeiţei frumuseţii şi a dragostei, însoţită de fiul ei, Amor a constitutit una dintre temele mitologice frecvent ilustrate în pictura europeană a secolelor XVII – XVIII.

***

Miercuri, 11 septembrie 2024, orele 11:55, 17:50 şi sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 1:23

’’Fecioara cu Pruncul’’ de Francesco Raibolini (numit Il Francia sau Francesco Francia) (Bologna, 1447 – 1517)

Şcoala italiană -

tempera pe lemn / 57,5 x 45,7 cm.

Provenienţă: Colecţia Regelui Carol I, Donaţia Diana Kreuger, 2004

Tablou din Galeria de Artă Europeană - Muzeul Naţional de Artă al României

"Madona cu Pruncul" este realizată de Francesco Raibolini, numit ’’Il Francia’’ spre sfârşitul secolului al XV-lea. Raibolini ajunge pictor al curţii de la Mantua, calitate în care va colabora cu Perugino şi Raphael, realizând numeroase scene cu caracter religios. De altfel, celebrul maestru Raphael Sanzio spunea despre Francia că: ’’Nu cunosc Madone mai frumoase şi pictate cu mai multă devoţiune”. Achiziţionată la sfârşitul secolului al XIX-lea de Regele Carol I, lucrarea ajunge apoi în posesia familiei Kreuger, care o va dona în 2004, Muzeului Naţional de Artă al României, devenind una dintre cele mai importante lucrări de arta veche italiană din patrimoniul muzeului de la Bucureşti.

***

Joi, 12 septembrie 2024, orele 11:55, 17:50, 5:55 şi duminică, 15 septembrie 2024, ora 18:53

’’Întoarcerea Sf. Gheorghe’’ de Bernardino Luini (Luini, 1480/1485 – Lugano, 1532)

Şcoala italiană

ulei pe pânză / 114 x 91 cm.

Provenienţă: Colecţia Regelui Carol I

Tablou din Galeria de Artă Europeană - Muzeul Naţional de Artă al României

Bernardino Luini ne prezintă în acest tablou scena ridicării unui muritor la rang de sfânt, după modelul investirii laice cu un titlu nobiliar. Întreaga lucrare stă sub semnul lui Leonardo da Vinci. Ne aminteşte de marele Maestru atât structura compoziţională, cât şi cromatica. Dar, poate cel mai bine, zâmbetul Fecioarei, care ne duce cu gândul la celebra Mona Lisa.

***

Vineri, 13 septembrie 2024, orele 11:55, 5:55 şi duminică, 15 septembrie 2024, ora 1:23

’’Pelerinii din Emaus’’ de Frans Snyders (Antwerpen, 1579 – 1657)

Şcoala flamandă

ulei pe pânză / 123,7 x114,3 cm.

Provenienţă: Achiziţie 1952

Tablou din Galeria de Artă Europeană - Muzeul Naţional de Artă al României

Frans Snyders şi-a făcut ucenicia artistică între anii 1593 – 1602 în atelierele lui Pieter Brueghel II, Abraham Govaerts şi Henrik van Balen. După o scurtă călătorie în Italia, revine la Anvers, manifestându-se ca pictor de naturi statice şi subiecte animaliere, domenii care i-au adus celebritatea. Lucrarea de la Bucureşti este executată înainte de călătoria în peninsulă, unde va fi atât de impresionat de arta lui Caravaggio, încât aceasta îi va marca esenţial cariera ulterioară şi maniera de a picta.

Foto: ’’Pelerinii din Emaus’’ de Frans Snyders/ mnar.ro

Un articol de Ileana Ploscaru Panait

7:30 Tempo Rubato

Producător: Cătălin Sava

8:30 La pas prin ţară

*TVR Moldova

Prezentator: Ion Răilean

Realizatorul, jurnalistul Ion Railean pornește într-o aventură prin România și Republica Moldova pentru a descoperi obiectivele, traseele care merită vizitate, tradiția, gastronomia și cultura locului. Sunt un călător cu misiune, spune Ion Railean, misiunea de a descoperi țara. De a valorifica frumusețile României și Republicii Moldova! Da avem o țară atât de frumoasă, de bogată cu potențial, avem istorie, tradiție cultură gastronomică și lista poate continua. Zonele montane din România, cramele din Basarabia, locații superbe care merită promovate să pornim la drum.

Producător: Luminița Popa

 
O reinterpretare magică a Hollywoodului anilor 1930, în clasicul „Ginger şi Fred”, la TVR Cultural

Nominalizat la premiile Globul de Aur şi BAFTA 1987 pentru cel mai bun film străin şi recompensat cu Premiile David di Donatello pentru cel mai ...

Heal the World: The Music of Michael Jackson. Un concert energizant, cu Big Band-ul Radio România şi Romanian Youth Jazz Orchestra, la TVR Cultural

Proiectul dedicat celor mai cunoscute piese ale legendarului artist american - „Heal the World – The Music of Michael Jackson” – se vede ...

De ce anonimatul este cea mai puternică operă a lui Banksy? Documentarul „Cine este Banksy?”, la TVR Cultural

Poliţişti, jurnalişti, oameni de ştiinţă, pasionați de artă … toți visează să descopere, cândva, identitatea acestei vedete planetare a Street ...

 

#TVRcultural