TVR Cultural a difuzat, sâmbătă, 17 iunie, de la ora 13.30, cea de-a doua parte a seriei documentare „Pericol biologic”, despre unul dintre cele mai cumplite lagăre din arhipelagul concentraţionar comunist, Periprava.
Cândva, o înfloritoare colonie genoveză, mica așezare din judeţul Tulcea, Periprava, ne duce astăzi cu gândul la groaznicul său renume de „lagărul morții”, aflat sub comanda torţionarului Ion Ficior.
Aici, închiși într-o colonie de muncă, un lagăr de muncă forțată, în care alimentația, norma de muncă şi condițiile, alături de bătaie, tortură şi lipsa tratamentului medical au avut rolul de a extermina deţinuţii, majoritatea politici, arestați ca dușmani ai poporului. Acuzați de uneltire împotriva ordinii sociale, ei au fost trimiși la tăiat stuf şi să construiască un dig de pământ care să protejeze zona împotriva inundațiilor. În urma lor, au rămas mai multe gropi comune la marginea unui cimitir lipovenesc. Băgaţi în pământ doar în câteva scânduri de lemn ori în rogojini de stuf, legate cu sârmă, numele lor sunt consemnate într-o listă cu morții coloniei de muncă de la Periprava.
Realizatorul Rafael Udrişte a invitat telespectatorii TVR Cultural să urmărească, sâmbătă, 17 iunie, de la ora 13:30, cel de-al doilea episod al seriei documentare „Pericol biologic – Morţii de la Periprava". Alături de invitaţii ediţiei, istoricul Constantin Vasilescu, pr. protos. Andrei Tudor, starețul mănăstirii Dervent, Constanța, Alexandru Munteanu, jurnalist TVR şi istoricul Marius Oprea, moderatorul continuă procesul de analizare şi dezbatere a condiţiilor în care Periprava, alături de Pitești, Gherla, Aiud şi Sighet a devenit un punct pe harta neagră a penitenciarelor comuniste din România. În acest loc, un număr încă necunoscut de deținuți politici şi-au găsit sfârşitul în anii negrii ai comunismului, închiși într-un lagăr de exterminare, condus de unul dintre cei mai cunoscuți torționari, Ion Ficior.
„Pericol biologic”
Procesul de investigare a crimelor s-a desfășurat sub auspiciile „Asociației Foștilor Deținuți Politici”, după ce, în 2013 și între 2015 și 2019, a fost efectuat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). O muncă migăloasă pentru identificarea gropilor comune în care au fost puşi deţinuţii politici, de descoperirea a oaselor neidentificate şi punerea lor în cutii pe care scria „Pericol biologic”.
De-a lungul anilor, au fost descoperite 59 de morminte. Cimitirul lipovenesc de-acolo este locul unde, între anii 1959-1964, au fost îngropați, nici azi nu se știe câți, deținuți politici. Rămășițele au fost mai întâi descrise în sit, demontate, împachetate în prezența unui medic legist. Acesta le-a însoțit la Secția de Medicină Legală de la Spitalul Județean Tulcea. De acolo, au plecat spre Institutul de Medicină Legală din București, unde, din nefericire, au rămas șapte ani. Din păcate, nici astăzi nu s-a putut identifica ADN-ul victimelor.
Lagarul de muncă Periprava a fost înfiinţat de Ministerul de Interne în 1957. După 1959, atunci când maiorul Ion Ficior se afla la comandă, la Periprava au fost aduşi cu precădere deţinuţi politici.
