loader
Foto

„Noaptea Albă a Filmului Românesc”, alături de regizorul Corneliu Porumboiu | VIDEO

TVR Cultural, TVR Internațional și TVR MOLDOVA le-au propus telespectatorilor în noaptea de sâmbătă, 6 spre 7 aprilie, un maraton cinematografic, alături cele mai reprezentative şi premiate creaţii semnate de regizorul Corneliu Porumboiu.

 

În luna aprilie, „Noaptea Albă a Filmului Românesc” este dedicată unuia dintre cei mai titraţi regizori români contemporani, cu o anvergură internaţională. Corneliu Porumboiu, regizor, scenarist şi producător, a deschis, alături de confraţii din tinerele generaţii de creatori, drumuri noi de afirmare a cinematografiei româneşti actuale. TVR Cultural, TVR Internațional și TVR MOLDOVA le-au propus telespectatorilor în noaptea de sâmbătă, 6 spre 7 aprilie, un maraton cinematografic, alături cele mai reprezentative şi premiate creaţii semnate de regizorul Corneliu Porumboiu.

„Noaptea Albă” a debutat, de la ora 21:30, cu un interviu-portret al cineastului, realizat de producătoarea Claudia Nedelcu Duca, urmat, de la ora 22:00, de filmul „La Gomera" (2019). Filmul „Al doilea joc” (2006) va fi difuzat de la ora 23:40, „Poliţist adjectiv” (2009), ora 1:20. De la ora 3:15, „Noaptea Albă” continuă cu „A fost sau n-a fost” (2006) şi scurtmetrajele „Visul lui Liviu” (2004), ora 4:45, şi „Călătorie la oraş” (2003).

(w882)

Claudia Nedelcu Duca: Cred că formele care au șocat cel mai tare în cinematografia ta sunt cele din documentarul cu „Al doilea joc” și „Metabolism”. În „Al doilea joc” avem un meci de fotbal pe care îl urmărești alături de tatăl tău și din off purtați un dialog. Cum a apărut acest proiect în portofoliul tău?

Corneliu Porumboiu: „Am văzut la televizor cinci minute din meciul respectiv și era un ceva care făcea parte din mine. Am fost foarte curios să revăd meciul ăla cu taică-meu. Inițial, am zis că poate va fi un fel de documentare pentru un film de ficțiune și după aia mi-a plăcut foarte mult ce a ieșit. Până la urmă e un film experiment, un film care e un obiect mai ciudat, ca să zic așa. Tot timpul gândesc un film în raport și cu bugetul și cu piața pentru care îl faci. În momentul în care faci un film cu un buget mare, îți impune un anumit tip de spectator. E într-un anumit tip de industrie. La „Al doilea joc” m-am gândit că este un experiment și va circula în anumite zone: muzee, festivaluri. Nu am avut ambiții foarte mari din punctul ăsta de vedere cu el, dar îmi place foarte mult ca obiect.

La „Metabolism” am avut destul de multe nemulțumiri, este proiectul de care, cumva, sunt cel mai puțin mândru. Încă mai are o dimensiune comică, pe care am căutat-o. Am făcut vreo 9 sau 10 variante de scenariu și a pierdut niște lucruri în timp. Sunt lucruri la care doar eu mai râd. Avem un fel de work shop la FAMU, prezentam o secvență din film și eram singurul care râdea. E un film care în primele variante era mult mai burlesc și a pierdut asta”, a spus Corneliu Porumboiu în interviul acordat pentru „Noaptea Albă a Filmului Românesc”.

(w882)

Născut în 1975 în Vaslui, Corneliu Porumboiu a studiat mai întâi management, apoi a trecut la Regie Film (Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale", București), absolvind facultatea în 2003. După o serie de filme de scurt și mediu metraj, foarte bine primite la festivaluri din țară și străinătate („Pe aripile vinului”, „Călătorie la oraș”, „Visul lui Liviu”), a debutat în lungmetraj cu „A fost sau n-a fost?” (2006). Filmul, realizat din fonduri independente, a avut premiera mondială la Cannes, de unde s-a întors cu „Caméra d'Or" (cel mai important premiu pentru un debutant) și cu premiul de distribuție „Label Europa Cinémas", începând astfel o frumoasă carieră internațională.

Deţinător al unui palmares impresionant, fiul fostului arbitru de fotbal Adrian Porumboiu se numără printre cei mai de succes regizori români. Ca mai toţi tinerii cineaşti de după 1989, el a înţeles repede că, pentru a te lansa, este nevoie de vizibilitate internaţională, de noi mijloace de exprimare, de subiecte îndrăzneţe, de o logistică a susţinerii actului creator, de finanţări flexibile, de un portofoliu valoros şi de premii notabile.

Claudia Nedelcu Duca: Ce speri să îți aducă mutarea în Franța din punct de vedere profesional?

Corneliu Porumboiu: Vreau să fac un cinema pentru mai mult public, cu deschidere mai mare. Soția mea e franțuzoaică. Am proiecte și am idei pentru cinematografia aia, de ceva vreme.

(w882)

La un an după ce a absolvit UNATC-ul, în 2004, a obținut premiul al II-lea la secțiunea Cinefondation, în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Cannes. A debutat în lungmetraj cu „A fost sau n-a fost”, cu care a obținut „Camera d’Or”, la Cannes, iar următorul său film, „Polițist, adjectiv”, a fost de asemenea selecționat în cadrul prestigiosului festival de film şi a câștigat Premiul Juriului Un Certain Regard și Premiul FIPRESCI. A fost premiat cu numeroase alte trofee pentru filmele sale: „Comoara”, documentarul sportiv „Al doilea joc” (împreună cu tatăl său, comentatorul sportiv Adrian Porumboiu),filmul „La Gomera” a fost selectat în competiția oficială pentru Palme D’Or la Cannes 2019 şi „Comoara” a câștigat Premiul Un Certain Regard în 2015.

Claudia Nedelcu Duca: Ai avut două filme românești care au fost propunerea României pentru Oscar la film străin, la distanță foarte mare unul de celălalt: „Polițist, adjectiv” și „La Gomera”, ultimul ajungând în 2020 într-un top 3 al celor mai bune filme care au fost distribuite în Statele Unite în anul ăla. Cum se derulează o campanie de Oscar? Ce ar trebui să facă România astfel încât această secțiune de film străin, unde propunem și noi, ca toate celelalte țări, să fie luată în seamă?

Corneliu Porumboiu: O campanie la Oscar presupune foarte mulți bani. Pentru „La Gomera”, distribuitorul american a investit ceva. E un lucru mai deosebit și presupune foarte, foarte mulți bani. Depinde foarte mult cum proiectează distribuitorul ce profit îi va aduce filmul pe teritoriul respectiv ca să avanseze bugetul. Sunt proiecții la care vin membrii Academiei. Se fac și în Los Angeles și în New York. E un proces mai complicat.

6:25 Grădini de vis: geometrie, artă, viaţă (R)

Documentar *

(Jardins d'ici et d'ailleurs, Franţa, 2016)

Regia: Emmanuel Descombes, Aurélia Michon, Jean-Michel Vennemani

Arhitectul peisagist Jean-Philippe Teyssier ne prezintă cele mai frumoase grădini din Franţa şi din întreaga lume. Datorită întâlnirilor lui cu grădinari, peisagişti, horticultori, arhitecţi, istorici sau administratori de domenii, arta acestor spaţii naturale se dezvăluie ochilor noştri.

Realizatorii au vorbit cu artiştii peisagişti care găsesc soluţii inovatoare pentru a oferi spaţii pentru respiraţie şi poezie într-o lume tot mai urbanizată.

Episodul 10: Freyr

Rare sunt domeniile atât de dominate de elemente naturale: o serie de stânci ameţitoare, un râu care sculptează valea, totul încercuit de o pădure vastă. În centrul acestui sit natural găsim castelul Freÿr şi ansamblul său de grădini din afara timpului.

Se află în proprietatea unei aceleaşi familii din anul 1410, când Jacques de Beaufort a achiziţionat castelul. Grădinile au trecut prin timp câştigând o patină şi un farmec ieşite din comun.

A fost cât pe ce ca domeniul să fie distrus în timpul Revoluţiei Franceze. A fost cruţat datorită portocalilor săi excepţionali. De atunci, au fost protejaţi de fiecare generaţie de proprietari.

Redactor: Gabriela Onea

(Reluare)

6:55 Imnul României

 
Pictorul Constantin Flondor, la „Biografii necesare”: Pentru mine, repetiţia este monotonă. Totdeauna, am simţit nevoia de a mă provoca, de a tenta riscul | VIDEO

În 28 iulie, de la ora 22.00, TVR Cultural îi invită pe telespectatori să revadă, la „Biografii necesare”, dialogul dintre Ileana Ploscaru ...

O seară de excepție la TVR Cultural: Opereta „Liliacul”, pusă în scenă la Royal Opera House în 1990, în 30 iulie

TVR Cultural le propune telespectatorilor să revadă, în 30 iulie, de la ora 22.00, opereta „Liliacul” („Die Fledermaus”), pusă în scenă la Royal ...

„Buchet de flori”, tablou al lui Rachel Ruysch, apreciată reprezentantă a picturii florale olandeze, la „Pastila de artă”

„Cele trei grații” (Hans von Aachen), „Răstignirea” (atribuit Școlii lui Jan van Eyck), „Buchet de flori” (Rachel Ruysch), „Venus și Amor” (Lucas ...

 

#TVRcultural