loader
Foto

O incursiune în lumea escrocheriei și a viciilor: Spectacolul „Acești nebuni fățarnici”, în 22 noiembrie, la TVR Cultural | VIDEO

TVR Cultural a difuzat miercuri, 22 noiembrie, de la ora 22.00, la spectacolul „Acești nebuni fățarnici”, o adaptare după piesa lui Teodor Mazilu (1971), în regia Silviei Roman. Spectacolul este o coproducție TVR – Teatrul Arte dell’Anima.  

 

„«Acești nebuni fățarnici» este o incursiune în lumea escrocheriei, „ciubucurilor” și a viciilor. Spectacolul prezintă, într-o dinamică agilă, îmbibată de absurd, ipocrizia și prostia.

La prima vedere, protagoniștii nu par a fi „nebuni”. Aceștia își doresc să trăiască bine, au nevoie de dragoste și concep felurite combinații, unele destul de iscusite, pentru a-şi realiza planurile. Ei vor să trăiască „după cum îi taie capul”, satisfăcându-și pofte efemere şi interese meschine, în afara oricăror reguli. Au sau nu un ideal?”, rezumă piesa Teatrul Arte dell’Anima.

Din distribuție fac parte: Irina Cojar – Camelia, Crina Lință – Silvia, András Demeter – Iordache, George Rotaru – Dobrișor, Laur Drăgan – Omul cu capul în nori, Cristian Jicman – Sublimul în caz de forță majoră; Cuza Iulian – o lichea; Radu Mihail Cornel - Adam.

Echipa: organizatori producție - Elena Martonoș și Marius Flonta; montaj - Cornel Tudorache; colorizare - Mihnea Biciușcă; PPS - Cornel Ciuleanu; compoziție muzicală și versuri - Bogdan Balea; light design spectacol - Alexandru Biberi; producție insert video - Ștefan Balea; director de imagine - Aurel Pițigoi; regie de montaj - Silvia Coman; regia TV - Silviu Jicman. Regia artistică, scenografie și adaptare scenariu: Silvia Roman. Producător: Diana Dumitru. Producător coordonator: Demeter Andras Istvan.

Regizoarea Silvia Roman spune despre „Acești nebuni fățarnici” că este „o comedie actuală pe tema ipocriziei. O satiră a unei societăți plastifiate, clădită pe minciună, parvenism, manipulare, unde consumerismul este ridicat la rang de artă și unde valorile umane sunt răsturnate voit fără pic de empatie.

Un univers hilar, schițat îndeaproape de cele opt personaje - martor. Spectatori ai propriilor vieți lipsite de faimă și culoare. O lume croită artificial, de tipare standardizate, vulnerabile în fața îndoctrinării mass-mediei. Real versus virtual. Aparență sau esență. Cuibul escrocilor mărunți sau cuibul nebunilor fățarnici, cadrul propice exploatării tuturor sentimentelor „rentabile”, precum dragostea, invidia, ura, frica”.

Urmăriți mai jos un promo din anul 2020:

 

14:00 Ediţie limitată

Producător Bianca Sărăţeanu

15:00 Explorări culturale

Itinerariu câmpinean

Câmpina este un oraș liniștit și pitoresc, supranumit și Poarta Văii Prahovei... Așezarea se bucură de amplasarea într-un amfiteatru natural, fiind poziționată la aceeași distanță față de București și de Brașov. Localitatea a fost atestată documentar în 1503. Vreme de câteva secole, până pe la 1840, Câmpina a îndeplinit rolul de scală, adică de vamă, pe drumul comercial al Văii Prahovei. Odată cu descoperirea zăcămintelor de petrol, soarta orașului s-a dinamizat. Extragerea și prelucrarea țițeiului au dus la dezvoltarea localității, transformând așezarea, dintr-o modestă stațiune balneo-climaterică, cu stabiliment de băi fero-sulfuroase, într-un oraș cosmopolit, industrial și modern. Aici s-a amenajat în 1890 prima schelă petrolieră din România, iar în 1895 s-a construit cea mai mare rafinărie din Europa și a doua din lume.. Chiar dacă și-a pierdut însemnătatea industrială și de centru petrolier, Câmpina se încăpățânează să rămână un spațiu benefic al localismului creator, cu o ofertantă viață culturală. Eventualii oaspeți au prilejul să descopere, aici și în împrejurimi, un atractiv itinerariu al explorărilor culturale, cu muzee și puncte muzeale, clădiri de patrimoniu, monumente istorice, de arhitectură și industriale... Printre aceste obiective se numără Castelul Iulia Hasdeu, Muzeul memorial ”N. Grigorescu”, Casa cu grifoni-sediu al Primăriei Municipiului Câmpina, Castelul Voila-sediu al Spitalului de psihiatrie, Colecția municipală de schițe, desene și crochiuri realizate de Nicolae Grigorescu și achiziționate de primăria orașului în 1939, Rafinăria ”Steaua Română”, ansamblu industrial astăzi dezafectat și intrat în proprietate privată.

Producător: Sandrino Gavriloaia

 

Duminică, 07 septembrie 2025, ora 13:00, Academia Română şi TVR Cultural vă invită să revedeţi şi să reascultaţi dialogul dintre profesorii ...

ARHITECTUL DORIN ŞTEFAN, ÎN

Duminică, 31 august 2025, ora 13:00, TVR Cultural şi Academia Română vă invită la "DIALOGURI ACADEMICE" cu arhitectul DORIN ŞTEFAN şi filosoful ...

Festivalul Internațional George Enescu 2025 – patru săptămâni de sărbătoare a muzicii, între tradiție, inovație și întâlniri de neuitat

Cea de-a 27-a ediție a Festivalului Internațional „George Enescu” - cel mai important eveniment cultural al României și unul dintre cele mai ...

 

#TVRcultural