Duminică, 5 noiembrie, de la ora 17:00, Rafael Udrişte şi invitatul său, prof. univ. dr. Ionuț Cojocaru, v-au invitat să urmăriţi o dezbatere menită să ne ajute să înțelegem mai bine lumea în care trăim astăzi.

În urmă cu o săptămână, pe 29 octombrie, Republica Turcia a sărbătorit centenarul. Un secol de existență pentru regimul fondat de Mustafa Kemal Atatürk, pe ruinele Imperiului Otoman, condus astăzi de Recep Tayyip Erdogan. Actualul președinte, aflat la putere de 20 de ani, nu intenționează însă să rămână în umbra lui Atatürk.

Duminică, 5 noiembrie, de la ora 17:00, în emisiunea „Omul şi timpul”, Rafael Udrişte şi invitatul său, prof. univ. dr. Ionuț Cojocaru, istoric valoros şi un eminent specialist în istoria Turciei, au invitat telespectatorii TVR Cultural să urmărească o dezbatere menită să ne ajute să descifrăm în ce măsură evenimentele din trecut influenţează ordinea mondială.

„Zilele astea, mai mult ca oricând, ne uităm cu mare interes către Turcia. Cât mai este ea astăzi europeană, şi cât mai este orientală? Cum se va poziționa Turcia, stat membru NATO, în raport cu seismele politice care se resimt în întreaga lume? Centenarul Republicii Turcia a fost un moment, mai degrabă de analiză, decât de sărbătoare. Se mai regăsesc turcii de astăzi în idealurile lui Ataturk sau sunt mai degrabă atașați de ideologia neo-otomanistă?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care ne-am propus să răspundem în ediția de duminică, 5 noiembrie, a emisiunii „Omul şi timpul”, împreună cu un eminent specialist în istoria Turciei, prof. univ. dr. Ionuț Cojocaru. O dezbatere coerentă, menită să ne ajute să înțelegem mai bine în ce lume trăim astăzi. În noul sezon al emisiunii „Omul şi timpul” ne-am propus să descifrăm în ce măsură evenimentele din trecut influenţează ordinea mondială de astăzi. Vă aşteptăm alături de noi!”, a spus realizatorul Rafael Udrişte.

La 100 de ani de la întemeierea Republicii Turcia, președintele Recep Tayyip Erdogan scoate în evidenţă intenția de a amenda viziunea politica a ilustrului său predecesor, Mustafa Kemal, supranumitAtatürk, adică părintele turcilor. În fruntea ţării din 2003, 11 ani ca prim-ministru şi nouă ca președinte, Erdogan a fost reales în mai 2023 pentru un al treilea mandat prezidențial. Recep Tayyip Erdogan are deja o longevitate unică în fruntea statului turc, depăşindu-l pe Mustafa Kemal, primul președinte al republicii, acesta din urmă conducând Turcia doar 15 ani, între 1923 şi 1938, anul morții sale.

Mulți turci cred însă că festivitățile dedicate centenarului de la finalul săptămânii trecute nu s-au ridicat la înălțimea evenimentului. Printre aceştia, Partidului Popular Republican, creat de Mustafa Kemal Atatürk, astăzi principalul partid de opoziție. Partidul Popular Republican îl acuză pe președintele Erdogan că s-a mulțumit cu simple „comemorări”, în loc să dea evenimentului dimensiunea grandioasă şi internațională pe care ar fi meritat-o. Adevărul este că Erdogan a vorbit mai mult despre o Nouă Turcie conservatoare şi religioasă, decât despre acel stat pe care l-a imaginat Mustafa Kemal imediat după dispariția Imperiului Otoman.

Și, poate de aceea, Seren Selvin Korkmaz, directoarea Institutului de Cercetare Politică din Istanbul, spunea într-o declarație dată agenției France Press (AFP): „Polarizarea Turciei a fost evidentă chiar şi în timpul festivităților dedicate centenarului. Poate că nu ar trebui să vorbim despre un secol al republicii, ci despre începerea unui nou secol al celei de a două republici”.

Această declarație nu pare deloc paradoxală, mai ales că se știe că președintele Erdogan pregăteşte o nouă Constituție care să garanteze femeilor dreptul de a purta vălul în orice împrejurare, punând astfel în discuție filosofia politică a lui Kemal. În 1923, Atatürk a pus bazele unui stat modern şi laic. El este cel care a impus prin Constituție dreptul femeilor la vot şi la educație. Tot el este cel care a impus alfabetul latin pentru scrierea turcească.

Transformarea în moschee, în iulie 2020, a fostei bazilici bizantine Hagia Sofia - pe care Mustafa Kemal Atatürk a transformat-o în muzeu în 1934, respectându-i astfel originea creștină, dar şi erodarea drepturilor femeilor sunt fapte care demostrează antagonismul dintre politica lui Kemal şi cea a lui Erdogan.

Pe de altă parte, şi regimul lui Kemal era unul autoritar. Este știut faptul că populația a fost laicizată şi occidentalizată forțat. Interzicerea portului tradițional, latinizarea scrierii, tăierea bărbilor nu au fost realizate pașnic sau prin consultare populară. Despre „Turcia de la Atatürk la Erdogan” vom vorbi, duminică, cu prof. univ. dr. Ionuț Cojocaru. Rămâneți cu noi, începe „Omul şi timpul”. Producător, Ruxandra Ţuchel.