loader
Foto

Galerie foto

Uneltiri, iubiri şi uzurpări, într-un spectacol unicat la TVR Cultural: "BOGDAN DRAGOȘ" de Mihai Eminescu

TVR Cultural readuce la rampă după 45 de ani drama istorică a regizorului Mihai Dimiu, pusă în scenă în 1980, de Teatrul Ion Creangă din Bucureşti, în colaborare cu Teatrul "Manuscriptum". Drama istorică "BOGDAN DRAGOȘ" de Mihai Eminescu o puteţi urmări miercuri, 8 ianuarie, de la ora 21:00.

 

Deși vorbim despre Mihai Eminescu mereu și cu mare ușurință, reverențios sau nu, opera lui în integralitatea ei este încă necunoscută marelui public. Dramaturgia lui Eminescu este un astfel de exemplu. Mihai Eminescu a avut intenția de a scrie un Decameron dramatic, dedicat istoriei naționale. Nu a reușit să ducă la bun sfârșit proiectul. Dar ne-au rămas câteva scrieri precum „Decebal. Pacea pământului vine s-o ceară!” sau „Bogdan Dragoș”, o tragedie în șapte scene. Drama „Bogdan Dragoș” a fost scrisă între 1876-1879, dar s-a păstrat multă vreme în arhivă. De abia în 1904 a fost publicată în revista „Sămănătorul”.

(w882) Arhiva TVR

„Bogdan Dragoș” este spectacolul pe care vă invităm să îl vedeți aproape în premieră la Televiziunea Română. De ce spunem că aproape în premieră? Fiindcă el nu s-a difuzat decât o singură dată în ultimii 45 de ani.

(w882) Arhiva TVR

În 1980, pe scena Teatrului Ion Creangă din capitală, regizorul Mihai Dimiu monta drama istorică „Bogdan Dragoș”. În același an, Televiziunea Română prelua acest spectacol, în regia TV a lui Cornel Todea. De altfel, acest spectacol este singurul spectacol pe un text al lui Mihai Eminescu pe care Televiziunea Română îl are în arhiva sa. Scrisă în manieră clasică, acțiunea piesei se petrece într-o singură zi și într-un singur loc, adică de „dimineață până-n seară” în cetatea imaginară a Arieșului. Ce vedem noi astăzi este ce s-a mai păstrat din textul original. Adică primul act, subintitulat „Cornul lui Decebal” și fragmente dintr-un posibil act al doilea, scris în altă cheie decât primul. Așadar, vă invităm să vedeți un spectacol rar după un text care face parte, după cum spunea Nicolae Iorga, din „comoara de mari lucruri neisprăvite de Eminescu care era cu mult mai presus decât timpul lui și mediul său".

(w882) Arhiva TVR

Rezumând, povestea ne vorbește în prim plan despre otrăviri, uneltiri și uzurpări de tron, iar în plan secund despre povestea de dragoste dintre fiul voievodului și Anna, fata unui boier fidel, iubitor de țară.

Distribuție:

- Natalia Arsenie - Bogdana, soția lui Sas

- Maria Ploae - Anna, fiica lui Toader Lupășteanu

- Romeo Stavăr - Dragul, voievod de țară la Maramureș

- Adrian Pintea - Bogdan Dragoș, fiul lui Dragul

- Boris Petroff - Roman Bodei, hatmanul lui Dragul

- Liviu Manoliu - Toader Lupășteanu, boier pe Valea Bistriței

- Gheorghe Tomescu - Sas, vărul voievodului

- Şerban Cantacuzino - Ştefan, voievod de neamuri, fiul lui Sas

- Natalia Lefescu - Crăciuna, soția lui Toader Lupășteanu

- Dumitru Anghel - Uricariul, scutier la Toader Lupășteanu

- Tudor Heica - Pahomie, arhiereu de Rădăuți

- Ion Enache - Dragomir, voievod de neamuri

- Gheorghe Crăciun - Balcu, voievod de neamuri

- Marius Toma - Pepelea.

19:30 Concert de muzică sacră

(The Slovenian Philharmonic Choir, HRT Choir and Symphony Orchestra conducted by Ivan Repušić-Vatroslav Lisinski Concert Hall, Croaţia, 2024)

Premieră

Dirijor: Ivan Repušić

Interpretă: Josipa Bilić-soprană

Orchestra Simfonică şi Corul radioteleviziunii croate

Corul Filarmonicii din Slovenia

În program: G. Verdi-Quattro Pezzi Sacri; S. Barber-Adagio; L. Bernstein-Chichester Psalms

Redactor: Ştefan Asavei

21:00 Documentar

*Muzica antichităţii (A la recherche de la musique de l'antiquite, Franţa, 2021)

Regia: Bernard George

Studierea unui papirus păstrat în Luvru a dezvăluit că este vorba despre o partitură din Grecia antică. Cum putem afla compozitorul ? Cum se interpreta în antichitate această muzică şi cu ce instrumente ?

Datorită unei particularităţi gramaticale a textului, a fost identificat compozitorul: Carcinos Cel Tânăr, un autor citat de Aristotel în lucrarea sa Retorica. Descoperind detalii din viaţa lui Carcinos, al cărui nume este gravat pe un perete al Parthenon-ului, ni se deschide o întreagă lume: cea a muzicienilor greci, onoraţi ca nişte zei, care parcurgeau bazinul Mediteranei pentru a participa la concursuri pe modelul Jocurilor Olimpice.

Redactor: Adriana Vulpe

 
Un psiholog în temnițele comuniste: Viața și destinul savantului NICOLAE MĂRGINEANU

Emisiunea „Omul și timpul” propune la TVR Cultural, într-o ediție specială de Paști, un dialog profund despre memorie, destin și felul în care ...

Corp, Creație și Transcendență. Artistul și Dumnezeu

Corp, Creație și Transcendență. Artistul și Dumnezeu

publicat: sâmbătă, 11 aprilie 2026

Emisiunea „Convorbiri spirituale” propune la TVR Cultural, în această ediție specială de Paște, un dialog despre sens, creație și legătura ...

Paștele între tradiție și prezent – Ediție specială cu Cătălin Ştefănescu

Despre credință și societate, o reflecție asupra modului în care trăim astăzi Sărbătorile Pascale într-o lume marcată de incertitudini, în ...

 

#TVRcultural