În weekendul 25-26 februarie, TVR Cultural a difuzat două episoade din documentarul „Această poartă a creștinătății”, realizat de academicianul Răzvan Theodorescu, la Televiziunea Română, între 1991 și 1992.
TVR Cultural redifuzează, în perioada 18 februarie - 12 martie, în memoria lui Răzvan Theodorescu, una dintre primele emisiuni culturale din anii ’90, serialul „Această poartă a creştinătăţii”, pe care îl puteți urmări în fiecare sfârşit de săptămână, sâmbăta şi duminica, de la ora 16:30, cu reluare la ora 02:30.
„Seniori ai Cruciadei” (episodul 3)
- Sâmbătă, 25 februarie, ora 16:30, reluare ora 2:30
- Joi, 3 martie, ora 17:30
Dinaintea zidurilor gotice ale castelului Hunedoreştilor poţi înţelege probabil cel mai bine ce va fi fost viaţa seniorială a Evului Mediu târziu în provincia românească a Transilvaniei aparţinătoare câteva secole de Coroana Sf. Ştefan.
O coroană care a fost purtată acum cinci veacuri şi de către scoborâtorul unei familii de greci – români, Matei Corvin, patronul celei mai strălucite pagini de cultură ungară. Scrisă, în special – şi acesta este, dacă vreţi, un paradox al istoriei – de cărturari şi de artişti veniţi din alte orizonturi decât cele ale câmpiei panonice: balcanişti din Croaţia, italieni din Florenţa şi Neapole, mai apoi români ardeleni, de talia lui Nicolaus Olahus, cel ce avea să menţioneze stăruitor latinitatea neamului său în lumea umaniştilor din veacul lui Erasmus.
CITIȚI DESPRE PRIMELE DOUĂ EPISOADE ALE EMISIUNII AICI: SERIA DOCUMENTARĂ „ACEASTĂ POARTĂ A CREȘTINĂTĂȚII”, ÎN WEEKEND LA TVR CULTURAL
„Zidurile paradisului” (episodul 4)
- Duminică, 26 februarie, ora 16:30, reluare ora 2:30
- Vineri, 4 martie, ora 17:30
Într-o zi de decembrie a anului 1477, în ceasul al cincilea din ziuă, a doua soţie a lui Ştefan cel Mare se săvârşea din viaţă. Era Maria de Mangop. O prinţesă străină dintr-un neam buzantin refugiat în Crimeea, acolo unde, pentru puţin timp, un crâmpei din Bizanţ avea să dăinuie câteva veacuri.
Monograma evocând legătura clară cu neamul bazileilor – emblema vulturului bicefal -, sugerează imperial acest acoperământ de mormânt brodat care se păstrează la Putna, acolo unde Doamna Maria a şi fost îngropată în necropolă, ctitorie a soţului ei, cel pe care l-a unit o vreme cu fala crepusculară a aceluiaşi Bizanţ.
Un articol de Ileana Ploscaru Panait, producătoare TVR
