Începând cu weekend-ul 18-19 februarie, TVR Cultural transmite seria documentară „Această poartă a creștinătății”, emisiune difuzată la TVR în 1991 și 1992, cu comentariile, după scenariul și în prezentarea lui Răzvan Theodorescu.

Televiziunea Română redifuzează una dintre primele emisiuni culturale din anii ’90, serialul „Această poartă a creştinătăţii”, pe care vă invităm să o urmăriţi la TVR Cultural în fiecare sfârşit de săptămână, sâmbăta şi duminica, de la ora 16.30, cu reluare la ora 02.30, în perioada 18 februarie - 12 martie.

Martiri şi monahi (episodul 1)

• Sâmbătă, 18 februarie, ora 16:30, reluare ora 2:30

„Această poartă a creștinătății” - titlul acestui film ce încearcă să aducă înaintea ochilor noştri fragmente din istoria romanităţii de la Carpaţi şi de la Dunărea de Jos vine de departe, fiind menţionat într-o celebră scrisoare păstrată în limba italiană, scrisoare pe care, în 25 ianuarie 1475, Ştefan cel Mare o trimitea din cetatea domnească a Sucevei suveranilor occidentali, a doua zi după o victorie răsunătoare. Era victoria românilor asupra oştilor turceşti, trimise de cuceritorul otoman al Constantinopolului, pentru a cuceri şi Moldova Muşatinilor.

Moldova medievală era – trebuiau s-o înţeleagă bine europenii de acum cinci secole – era, spuneam, drumul de intrare pe continent, era pragul lumii creştine. Aşadar, era pragul civilizaţiei: „...questa porta del cristianesimo” („această poartă a creştinătăţii”), cum glăsuia scrisoarea aceea veche de câteva secole.

Spaţiul românesc a reprezentat, în societatea europeană, locul de convergenţă al unor culturi, mentalităţi şi sensibilităţi mult deosebite între ele, unde, greci, romani, bizantini, turanici şi slavi se întâlneau cu oamenii locului, daco-romanii, romanici şi, mai apoi, români, neamul cel mai numeros şi cel mai vechi al acestui meridian.

Începuturi de ţară (episodul 2)

• Duminică, 19 februarie, ora 16.30, reluare ora 02.30

Pe când în Dobrogea anului 1000, Bizanţul îşi lăsa pecetea spirituală de neşters, acest teritoriu de viaţă străveche fiind înglobat celui mai mare stat medieval al răsăritului Europei, în cealaltă extremitate a pământului românesc, în Banat şi în Transilvania, erau menţionate primele nuclee statale.

În fruntea lor, se aflau duci - „duces” în izvoarele latine -, aidoma în Occidentul lui Carol cel Mare. Ei, aceşti  „duces” şi micile lor înjghebări politice se confruntau cu un alt stat est european. Este vorba despre proaspăt apărutul regat apostolic al ungurilor, abia sedentarizaţi şi încreştinaţi în zona panonică. Între aceşti şefi militari locali menţionaţi în izvoare, cel puţin Gelu, cel de pe valea Someşului, ştim că era de stirpe românească, valahă – „cvidam vlahos”– stă scris în „Gesta Hungarorum” („Faptele ungurilor”) a lui Anonymus (Magister P.).

Text de Ileana Ploscaru Panait

„La începutul acestei săptămâni, academicianul Răzvan Theodorescu a plecat dintre noi. Profesor eminent, doctor în istorie, un om de o cultură enciclopedică, de colocvială amiciţie şi temeinică prietenie, s-a stins încet pe un pat de spital.

Între 1990 – 1992, a fost primul preşedinte al Radioteleviziunii române. Aşa cum singur a mărturisit, a făcut şi lucruri bune şi unele pe care le-a regretat. O instituţie pe care a iubit-o, unde era colaborator fidel de mai multe decenii, şi amintim aici doar de „Teleenciclopedia” – una dintre cele mai longevive emisiuni ale TVR.

Niciodată nu refuza susţinerea pentru proiecte în care credea cu tărie sau pentru oameni pe care îi preţuia. Uşa îi era mereu deschisă, iar telefonul nu era la secret. Am colaborat îndeaproape la mai multe proiecte ale televiziunii publice. Printre ele, campania „Comoara pierdută – Mănăstirea Văcăreşti”, răsplătită cu premiul APTR pentru film documentar, la care domnia sa a avut un aport esenţial”, a explicat producătoarea TVR Ileana Ploscaru Panait.

O biografie a lui Răzvan Theodorescu și un dialog despre viața sa, cu Daniela Zeca Buzura, puteți citi și asculta aici.