loader
Foto

Cultura, celebrată la Roman, în cadrul Festivalului Național „Garabet Ibrăileanu”

Cât de relevantă este discuția despre rădăcinile armenești ale lui Garabet Ibrăileanu, cum anume s-a transformat festivalul care îi poartă numele de-a lungul celor 6 ani de existență și care este imaginea comunității din Roman în prezent, ați aflat marți, 6 iunie, de la 14:30, pe TVR Cultural, într-o nouă ediție #Etnikult, semnată de jurnalista Camelia Văcaru.

 

Etnikult

Romanul, acest oraș multietnic din inima Moldovei, înseamnă „acasă” pentru mai multe minorități naționale. Armenii sunt, poate, cei mai vizibili aici. Pe harta culturală a țării noastre există multe nume importante care aparțin acestei comunități, iar cei care ajung la Roman își dau seama de acest lucru doar plimbându-se prin oraș.

Una dintre cele mai frumoase clădiri din localitate este Biblioteca Municipală „George Radu Melidon”. Numele pe care îl poartă în prezent acest monument i-a aparținut unui om de cultură cu rădăcini armenești, iar construcția în sine a fost făcută tot de un armean: negustorul Vasile Ioachim.

Un alt loc reprezentativ pentru comunitate este Biserica Armenească din Roman, construită în 1609 de nobilul Agopșa, pe locul unui vechi lăcaș de cult cumpărat de la sași.

„Armenii au 80 de case cu 450 de suflete. Au și o biserică de zid și un preot paroh din neamul lor armean”, scria, în 1642, Petru Bogdan Bacsev, primul episcop catolic de Sofia, care a vizitat Romanul la acea vreme.

(w882) Biserica A

Biserica Armenească din Roman

De acest oraș este legat și numele lui Garabet Ibrăileanu, una dintre cele mai influente personalități din literatura română a primelor decenii din secolul XX. Născut în 1871 în Târgu Frumos, într-o familie de armeni, Ibrăileanu a crescut la Roman, iar figura lui revine în atenție în fiecare primăvară în acest oraș.

Cel care promovează Romanul și toată moștenirea culturală pe care această comunitate etnică a lăsat-o țării noastre este un medic: Emanuel Nazaretian, președintele filialei din Roman a Uniunii Armenilor din România (UAR). El a reușit, în ultimii șase ani, alături de o mică echipă, să inițieze și să dezvolte Festivalul Național „Garabet Ibrăileanu”.

Evenimentul are două secțiuni: una dedicată aforismelor și alta dedicată criticii literare. Ediția din 2023 s-a bucurat de prezența unor personalități importante din viața culturală românească și a reunit, așa cum se întâmplă în fiecare an, armeni din toate zonele țării.

(w882) Festival G

„Anul acesta, a fost iarăși un aflux formidabil: 41 de concurenți au rămas în competiția pentru cele mai bune aforisme originale, toți scriitori. A fost foarte greu pentru juriu să facă o departajare. 10 premii am oferit”, a spus Emanuel Nazaretian, președintele UAR - sucursala Roman. Marele câștigător al concursului a fost Culiță Ion Ușurelu, „un feudal al literelor”, cum l-a descris scriitorul Lucian Strochi, președintele juriului concursului de aforisme.

(w882) Emanuel Na

Emanuel Nazaretian, președintele sucursalei din Roman a Uniunii Armenilor din România

Invitații de onoare ai Festivalului Național „Garabet Ibrăileanu”, ediția 2023, au fost academicianul Ion Pop, distins cu premiul Opera Omnia pentru rezultatele remarcabile obținute de-a lungul carierei sale, și lect. univ. dr. Marius Miheț, recompensat cu Premiul pentru Debut pentru activitatea desfășurată în cadrul Universității Comenius din Bratislava. Cele două premii sunt acordate în fiecare an de Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Armenilor din România.

(w882) premii

 

12:50 Operă

*Nunta lui Figaro

Orchestra și Corul Operei Naționale Romane din Cluj-Napoca
Opera comica in patru acte, pe un libret scris de Lorenzo Da Ponte
Servitorii Figaro și Susanna sunt plini de entuziasm in ziua nunții lor, dar exista o problema: angajatorul lor, contele Almaviva, are intenții dezonorante fața de viitoarea mireasa. Cu mai multe rasturnari de situație, povestea operei comice a lui Mozart va surprinde și va incanta la fiecare pas, totul desfașurandu-se pe parcursul unei zile nebunești in casa contelui Almaviva.

În distribuţie: Figaro: Zoltan Molnar, Susanna: Anna Stanescu, Contele Almaviva: Sebastian Balaj, Contesa Rosina: Tatiana Lisnic, Cherubino: Cristina Tureanu, Bartolo: Corneliu Huțanu, Marcellina: Alexandra Leșiu, Basilio: Nicolae Ilincai, Antonio: Ionuț Lupu, Barbarina: Karina Mitrana, Don Curzio: Adelin Ilca
Realizator şi producător: Liana Goţa

(Reluare)

22:00 Ceapa

Teatru TV*

Autor: Aldo Nicolaj

Spectacolul „Ceapa” este o producție de succes a Teatrului „Stela Popescu” din București, înregistrată în cadrul proiectului „Teatru în TVR” în anul 2020. Piesa lui Aldo Nicolaj este o tragicomedie profundă, plină de ironie și autoironie. În ciuda unei vieți aparent fericite și împlinite, Piero Della Pineda-un prosper și celebru impresar aflat la apogeul carierei sale-ia decizia, cu o luciditate rece, de a-și pune capăt zilelor. Titlul face trimitere directă la modul în care protagonistul își analizează propria existență. Piero se „dezbracă” în fața publicului de toate rolurile sociale și măștile pe care le poartă. El își desface viața foaie cu foaie, exact așa cum s-ar desface o ceapă. Pe măsură ce personajul principal își pregătește finalul, toți cei din jur — soția, amanta, cel mai bun prieten, secretara și cei doi copii ai săi — încep să își redefinească radical raporturile și sentimentele față de el. Deși tema centrală este una gravă (moartea și bilanțul vieții), regizorul Dan Tudor reușește să trateze totul într-o cheie relaxată. Spectacolul este presărat cu un umor copios, autoironie, dar și cu reflecție amară.

Distribuție: Adrian Păduraru — Piero Della Pineda, Alexandra Velniciuc — Giulia (soția lui Piero), Sorin Aurel Sandu — Oreste (cel mai bun prieten), Silvia Stanciu — Bianca (amanta), Cătălin Frăsinescu — Mimo Rasi (prietenul amantei), Ana Maria Ivan — Lucia (secretara fidelă), Irina Cărămizaru — Liza (fiica lui Piero), Cristian Neacșu — Nando (fiul lui Piero

Regie: Dan Tudor; regia TV: Silviu Jicman

Responsabili: Corina Dănilă şi Mihai Răzuş

 
„Lumină din lumină”, la „Convorbiri spirituale”

„Lumină din lumină”, la „Convorbiri spirituale”

publicat: marţi, 29 septembrie 2026

Marți, de la ora 19.00, „Convorbiri spirituale” revine la TVR Cultural cu o ediție despre dreptul la viață încă de la concepție. Invitata ...

Gustul amar al libertății, o nouă dezbatere la „Omul și timpul”

Profesorul Emil Constantinescu, președinte al României între 1996 și 2000, invitat special la „Omul și timpul”, duminică, 27 septembrie, ora ...

"Remix": Rock’n’Craiova

publicat: sâmbătă, 26 septembrie 2026

Doru Ionescu vă propune Dosar „Rock’n’Craiova" (partea I: The bright side) cu Redivivus, Basorelief, Trinity, Cristian Ciomu și Opus 1.61, Horia ...

 

#TVRcultural