loader
Foto

„Înapoi la argument”: Vineri, H.R. Patapievici, în dialog cu Doina Jela. Edițiile săptămânii | VIDEO

Telespectatorii TVR Cultural au putut urmări, în săptămâna 30 ianuarie - 3 februarie, dialogurile lui Horia Roman Patapievici cu Dorli Blaga, Doina Jela, Mircea Mihăieș și François Pamfil.

 

Înapoi la argument

Emisiunea „Înapoi la argument” este difuzată de luni până vineri, de la ora 11.00, la TVR Cultural.

Luni, 30 ianuarie, TVR Cultural a difuzat o ediție „Înapoi la argument” din 2010, în care invitata lui Horia Roman Patapievici a fost Dorli Blaga, fiica filosofului, poetului și dramaturgului Lucian Blaga. Cei doi au vorbit despre jurnalele mamei lui Dorli Blaga, poeta Cornelia Blaga-Brediceanu.

Dorli Blaga, pe numele său adevărat Ana-Dorica Bugnariu (1930-2021), și-a petrecut întreaga viață editând opera tatălui său, ea fiind împuternicită de Lucian Blaga prin testament să îi administreze opera, fiind și deținătoarea drepturilor de autor ale scrierilor poetului.

Dorli Blaga s-a căsătorit cu filosoful Tudor Bugnariu, fost comunist ilegalist, rămas văduv după ce prima sa soție s-a sinucis, după ce și-a pierdut familia la Auschwitz. Dorli Blaga a absolvit Facultatea de Fizică și a lucrat la Institutul de Documentare Tehnică, unde are parte de multe presiuni și neplăceri, după ce refuză, în 1975, să se înscrie în Partidul Comunist. Din 1991, a lucrat la Senatul României. A fost și consilier parlamentar la cabinetul președintelui Senatului din acea vreme, Oliviu Gherman.

A reușit să obțină publicarea, în 1961, o antologie cu poeziile „de sertar” ale poetului, scrise în perioada în care a fost interzis de comuniști, volum pe care Lucian Blaga nu apucă să îl mai vadă tipărit. Îngrijește ediția în 12 volume a operei lui Blaga, la editura Minerva, editată între 1970 și 1989. În 1990, publică „Luntrea lui Caron”, la Humanitas.

(w882) Dorli Blag

Dorli Blaga și Lucian Blaga, în 1938. Sursă imagine: Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca/ Jurnalul Corneliei Brădiceanu

Dorli Blaga a scris și un volum de memorii - „Tatăl meu, Lucian Blaga”. A publicat și volumele „Lucian Blaga, supravegheat de Securitate” (împreună cu Ion Bălu) și „Cornelia Blaga-Brediceanu, jurnale”.

„În cazul Tatălui meu: eşti vinovat că ţi-ai permis, ca filozof, să regândeşti lumea şi să o aşezi într-un sistem gândit de tine, eşti vinovat că nu îţi renegi sistemul, eşti vinovat, ca poet, că nu poţi să scrii altfel de poezie decât scrii, că nu accepţi să scrii poezie cu temă, sau altfel de teatru... Mai eşti vinovat că îţi permiţi să gândeşti cu capul tău, şi nu al altora. Eşti vinovat şi că nu poţi să fii «cumpărat», că îţi asumi răspunderea şi consecinţele atitudinii tale, până la orice limită”, scria Dorli Blaga, în lucrarea „Tatăl meu, Lucian Blaga”.

Marți, 31 ianuarie, TVR Cultural a difuzat un al treilea dialog al lui Horia Roman Patapievici cu Mircea Mihăieș, scriitor, eseist, critic literar și profesor la Universitatea de Vest Timișoara.

Dialogul, înregistrat în 2011, are ca subiect volumul „O nouă istorie literară a Americii”, pe care Mihăieș îl publicase în 2009.

Premiat pentru proză și critică, Mircea Mihăieș (n.1954) a fost desemnat, în 2016, scriitorul anului pentru volumul „Ulysses 732”, de către Uniunea Scriitorilor din România. Mihăieș este autorul unei trilogii de aproape 3.000 de pagini despre opera scriitorului irlandez James Joyce, el explicând, într-un interviu la Radio România Cultural, că a vrut să scrie „o carte simplă despre una complicată”.

TVR Cultural a difuzat, recent, alte două ediții „Înapoi la argument” cu H.R. Patapievici și Mircea Mihăieș. Le puteți vedea aici.

Miercuri și joi, în 1 și 2 februarie, TVR Cultural a difuzat un dialog în două părți al lui Horia Roman Patapievici cu François Pamfil, înregistrat în 2009.

François Pamfil (1940-2012) a activat în toate domeniile vizualului ca grafician, pictor, scenograf, critic și istoric de artă, dar și formator de plasticieni. Dialogul celor doi a plecat de la întrebarea lui Horia Roman Patapievici: „Ce este cu circul?”.

François Pamfil a realizat scenografia integrală a peste 10 spectacole de teatru, în țară, distinse cu premii naționale și internaționale. A publicat peste 3.000 de lucrări de grafică de șevalet, ilustrații, coperte, în periodicele românești și în cele internaționale. A realizat grafica a numeroase volume de literatură, a lucrat afișe de spectacole și de expoziții. A realizat o frescă la Oradea.

A participat cu lucrări de grafică și pictură la numeroase Saloane de Artă Contemporană și a publicat zeci de articole de critică de artă sau cu caracter monografic.

Urmăriți prima parte a dialogului, difuzată în 1 februarie, mai jos:

Urmăriți partea a doua a discuției mai jos:

Vineri, 3 februarie, TVR Cultural a difuzat dialogul lui Horia Roman Patapievici cu Doina Jela, înregistrat în 2008. „Afacerea Meditația Transcendentală”, scrisă în colaborare cu Cătălin Strat și Mihai Albu (Humanitas, 2005) este volumul care a stat la baza dialogului dintre cele două personalități.

Autoare a mai multor cărți care au făcut vâlvă, așa cum afirma gazda emisiunii în 2008, pentru că au răsucit un cuțit ascuțit în rana produsă în noi de regimul comunist, Doina Jela (n.1951) este prozatoare, eseistă, editoare și jurnalistă, membră a Uniunii Scriitorilor din România.

Cartea ei, „Drumul Damascului. Spovedania unui fost torționar”, a fost ecranizată de Lucian Pintilie cu subtitlul „După-amiaza unui torționar”. Filmul a fost nominalizat la Leul de Aur.

Din opera sa, amintim și: „Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste”, „O sută de zile cu Monica Lovinescu”, „Ungaria 56. Revolta minților și sfârșitul mitului comunist”, scrisă în colaborare cu Vladimir Tismăneanu, „Telejurnalul de noapte” și „Pe cont propriu”.

(w882) Doina Jela

Doina Jela. Sursă imagine: Arhiva TVR

21:50 Itinerariu câmpinean

Documentar *

Câmpina este un oraș liniștit și pitoresc, supranumit și Poarta Văii Prahovei... Așezarea se bucură de amplasarea într-un amfiteatru natural, fiind poziționată la aceeași distanță față de București și de Brașov. Localitatea a fost atestată documentar în 1503. Vreme de câteva secole, până pe la 1840, Câmpina a îndeplinit rolul de scală, adică de vamă, pe drumul comercial al Văii Prahovei. Odată cu descoperirea zăcămintelor de petrol, soarta orașului s-a dinamizat. Extragerea și prelucrarea țițeiului au dus la dezvoltarea localității, transformând așezarea, dintr-o modestă stațiune balneo-climaterică, cu stabiliment de băi fero-sulfuroase, într-un oraș cosmopolit, industrial și modern. Aici s-a amenajat în 1890 prima schelă petrolieră din România, iar în 1895 s-a construit cea mai mare rafinărie din Europa și a doua din lume.. Chiar dacă și-a pierdut însemnătatea industrială și de centru petrolier, Câmpina se încăpățânează să rămână un spațiu benefic al localismului creator, cu o ofertantă viață culturală. Eventualii oaspeți au prilejul să descopere, aici și în împrejurimi, un atractiv itinerariu al explorărilor culturale, cu muzee și puncte muzeale, clădiri de patrimoniu, monumente istorice, de arhitectură și industriale... Printre aceste obiective se numără Castelul Iulia Hasdeu, Muzeul memorial ”N. Grigorescu”, Casa cu grifoni-sediu al Primăriei Municipiului Câmpina, Castelul Voila-sediu al Spitalului de psihiatrie, Colecția municipală de schițe, desene și crochiuri realizate de Nicolae Grigorescu și achiziționate de primăria orașului în 1939, Rafinăria ”Steaua Română”, ansamblu industrial astăzi dezafectat și intrat în proprietate privată.

Realizator şi jurnalist senior: Sandrino Gavriloaia

22:45 Matca.Literatura în direct

Producător: Bogdana Pascal

(Reluare)
 
Concertul de deschidere a Concursului Internațional George Enescu – un eveniment de gală, în exclusivitate la TVR

Unul dintre marile evenimente ale vieții muzicale internaționale, din nou în lumina reflectoarelor la TVR! Concertul de deschidere a Concursului ...

Recunoscut pentru versatilitatea și calitatea interpretărilor sale în zona jazz-ului cu mari orchestre, Big Band-ul Radio România abordează ...

Evenimentul care poartă mai departe numele și spiritul lui muzicianului român: Concursul Internațional George Enescu 2026, în direct la TVR Cultural

TVR - Official Broadcaster al ediției aniversare din 2026 a Concursului Internaţional George Enescu. TVR și ARTEXIM, un parteneriat pentru ...

 

#TVRcultural