loader
Foto

Magia Seratelor Muzicale: Iosif Sava, în dialog cu Ana Blandiana, la TVR Cultural | VIDEO

În a doua săptămână a noului an, TVR Cultural le aduce telespectatorilor dialogurile lui Iosif Sava cu Ana Blandiana, Alexandru Paleologu, Octavian Paler și Augustin Buzura.

 

Magia Seratelor Muzicale Iosif Sava

Emisiunea „Magia Seratelor Muzicale Iosif Sava” este difuzată de luni până vineri, la TVR Cultural, începând cu miezul nopții.

Luni, 9 ianuarie, telespectatorii TVR Cultural au revăzut dialogul dintre Iosif Sava și  scriitorul Augustin Buzura.

Augustin Buzura (1938-2017), prozator, eseist și psihiatru, membru al Academiei Române, a pus bazele Fundației Culturale Române și a fost președinte al Institutului Cultural Român. Autor a numeroase romane, traduse în germană, maghiară, engleză, franceză, spaniolă, poloneză, rusă, chineză, slovenă. A scris, de asemenea, scenarii pentru filmele „Orgolii”, „Pădureanca”, „Undeva în Est”.  În 2000, a primit Ordinul Național pentru Merit în grad de Mare Cruce.

Marți, 10 ianuarie, TVR Cultural a redifuzat dialogul lui Iosif Sava cu scriitorul Octavian Paler.

Octavian Paler (1926-2007) a lucrat, între 1949 și 1961, la Radiodifuziunea Română, iar între 1965 și 1968 este director general al Televiziunii Române. A debutat editorial în 1970. Autor a numeroase volume de poezie, jurnale de călătorie și proză.

Începând cu 1983, Securitatea i-a stabilit domiciu forțat, pentru criticile aduse Partidului Comunist și lui Nicolae Ceaușescu. După Revoluție, a fondat, împreună cu Ana Blandiana, Gabriel Liiceanu și alți intelectuali, Grupul de Dialog Social.

Miercuri, 11 ianuarie, TVR Cultural le aduce telespectatorilor dialogul lui Iosif Sava cu poeta Ana Blandiana.

Membră fondatoare a Alianței Civice, împreună cu soțul ei, regretatul scriitor Romulus Rusan, a pus bazele primului Memorial al Victimelor Comunismului din lume, în 1993, la Sighet.

Deosebirea dintre Istoria cu majusculă şi o telenovelă oarecare nu e chiar atât de mare: doar că numai pe una dintre ele o scrie Dumnezeu”, spunea poeta.

Între pledoaria pentru Memorialul de la Sighet, intransigenţă, implicare, deconspirare, valoarea memoriei şi poezia anilor 1970, din care Ana Blandiana a citit, cu vocea sa inconfundabilă, nu a fost decât o secundă de linişte. „Poem de dragoste”, „Cădere” şi „Nealegere” sunt câteva dintre creaţiile Anei Blandiana publicate în volumul „100 de poeme”, cărora autoarea le-a dat citire pe muzică de Felix Mendelssohn Bartholdy, Franz Schubert şi Serghei Prokofiev, interpretate la violoncel de Oana Unc, acompaniată la pian de prof. Steluţa Radu.

Joi, 12 ianuarie, telespectatorii  i-au putut revedea pe Alexandru Paleologu și Dan Grigore, în dialog cu Iosif Sava.

Alexandru Paleologu (1919-2005), eseist, critic literar, diplomat și om politic. Referent la Comisia română pentru aplicarea armistițiului (1944-1945), atașat de legație Ministerul Regal al Afacerilor Străine (1946-1948). Căutat de Securitate, a reușit să scape, trăind clandestin până în 1956, în Câmpulung, devenind un apropiat al lui Constantin Noica. Cercetător ştiinţific la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române, secţia artă veche (1956-1959).

Arestat şi condamnat, în lotul Noica-Pillat, la 14 ani de muncă silnică (în 1959). La eliberare (prin decret de graţiere), în 1964, este reintegrat la acelaşi institut, secţia teatru. Membru al Uniunii Scriitorilor, din 1967. După Revoluție, a fost ambasador al României în Franţa, fiind demis după ce şi-a afirmat opţiunea pentru forma monarhică de guvernământ şi după ce s-a solidarizat cu demonstranţii din Piaţa Universităţii, declarându-se „ambasador al golanilor", și senator (1992-2004).

(w882) Alexandru

Dan Grigore (n.1943), considerat de critica internațională unul dintre cei mai mari pianiști ai lumii, profesor universitar, eseist, om de radio și televiziune. A fost decorat de Regele Mihai cu ordinul „Nihil Sine Deo” și de președintele României cu Marea Cruce a Ordinului „Steaua României”.

A câștigat de două ori Concursul Internațional „George Enescu”, a fost bursier Herder la Academia de Muzică din Viena, la recomandarea lui Mihail Jora. Începând cu finele anilor 1970, pe fondul refuzului său de a colabora cu Securitatea, i-au fost refuzate bursele de studiu în străinătate, ulterior interzicându-i-se și să concerteze în străinătate.

După Revoluție, s-a bucurat de succes pe marile scene ale lumii, colaborând, între altele, și cu Orchestra Filarmonicii din München, condusă de Sergiu Celibidache. A strâns fonduri pentru restaurarea Ateneului Român. S-a implicat și în viața publică, fiind membru al Consiliului Național al Audiovizualului și membru al Consiliului consultativ al președintelui Televiziunii Române. În 2000, a primit  Steaua României în grad de Mare Cruce.

(w882) Dan Grigor

Vineri, TVR Cultural a transmis dialogul lui Iosif Sava cu Nicolae Balotă, eseist și critic literar.

Nicolae Balotă (1925-2014) a fost închis de două ori în perioada comunistă, o dată pentru deținere de material subversiv, apoi după ce a scris un memoriu în care atrăgea atenția asupra abuzurilor regimului comunist. A emigrat la sfârșitul anilor 1970, iar în 1987 a obținut azil politic în Franța.

(w882) Nicolae Ba

21:50 Itinerariu câmpinean

Documentar *

Câmpina este un oraș liniștit și pitoresc, supranumit și Poarta Văii Prahovei... Așezarea se bucură de amplasarea într-un amfiteatru natural, fiind poziționată la aceeași distanță față de București și de Brașov. Localitatea a fost atestată documentar în 1503. Vreme de câteva secole, până pe la 1840, Câmpina a îndeplinit rolul de scală, adică de vamă, pe drumul comercial al Văii Prahovei. Odată cu descoperirea zăcămintelor de petrol, soarta orașului s-a dinamizat. Extragerea și prelucrarea țițeiului au dus la dezvoltarea localității, transformând așezarea, dintr-o modestă stațiune balneo-climaterică, cu stabiliment de băi fero-sulfuroase, într-un oraș cosmopolit, industrial și modern. Aici s-a amenajat în 1890 prima schelă petrolieră din România, iar în 1895 s-a construit cea mai mare rafinărie din Europa și a doua din lume.. Chiar dacă și-a pierdut însemnătatea industrială și de centru petrolier, Câmpina se încăpățânează să rămână un spațiu benefic al localismului creator, cu o ofertantă viață culturală. Eventualii oaspeți au prilejul să descopere, aici și în împrejurimi, un atractiv itinerariu al explorărilor culturale, cu muzee și puncte muzeale, clădiri de patrimoniu, monumente istorice, de arhitectură și industriale... Printre aceste obiective se numără Castelul Iulia Hasdeu, Muzeul memorial ”N. Grigorescu”, Casa cu grifoni-sediu al Primăriei Municipiului Câmpina, Castelul Voila-sediu al Spitalului de psihiatrie, Colecția municipală de schițe, desene și crochiuri realizate de Nicolae Grigorescu și achiziționate de primăria orașului în 1939, Rafinăria ”Steaua Română”, ansamblu industrial astăzi dezafectat și intrat în proprietate privată.

Realizator şi jurnalist senior: Sandrino Gavriloaia

22:45 Matca.Literatura în direct

Producător: Bogdana Pascal

(Reluare)
 
Concertul de deschidere a Concursului Internațional George Enescu – un eveniment de gală, în exclusivitate la TVR

Unul dintre marile evenimente ale vieții muzicale internaționale, din nou în lumina reflectoarelor la TVR! Concertul de deschidere a Concursului ...

Recunoscut pentru versatilitatea și calitatea interpretărilor sale în zona jazz-ului cu mari orchestre, Big Band-ul Radio România abordează ...

Evenimentul care poartă mai departe numele și spiritul lui muzicianului român: Concursul Internațional George Enescu 2026, în direct la TVR Cultural

TVR - Official Broadcaster al ediției aniversare din 2026 a Concursului Internaţional George Enescu. TVR și ARTEXIM, un parteneriat pentru ...

 

#TVRcultural