În săptămâna 15-21 mai, TVR Cultural le aduce telespectatorilor dialogurile Danielei Zeca Buzura cu istoricul Adrian Majuru, sculptorul Ioan Bolborea, Fuego, soprana Felicia Filip, precum și antropologul Alec Bălășescu.

Emisiunea „Mic dejun cu un campion” este difuzată la TVR Cultural de luni până vineri și duminică, de la ora 10.00.

Un articol de Ileana Ploscaru Panait, producătoarea emisiunii „Mic dejun”

Adrian Majuru – istoric, managerul Muzeului Municipiului București

• Luni, 15 mai, ora 10.00

Adrian Majuru este managerul Muzeului Municipiului Bucureşti, funcţie prin care administrează 20 de imobile – muzee şi case memoriale. În egală măsură, Adrian Majuru este profesor-invitat la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti, un colaborator fidel şi serios al mai multor publicaţii şi un pasionat cercetător al „geografiei umane”, temă cu care a susținut doctoratul în domeniu.

Majuru a fost invitat la „Mic dejun cu un campion” în anul 2020.

„Perseverenţa ne scapă de frică” - este crezul care l-a mobilizat pe Adrian Majuru chiar şi în momentele mai puţin faste, în care destinul instituţiilor care administrau patrimoniul nu era cel mai fericit. A perseverat. A crezut. A acţionat. Adrian Majuru a ştiut cum să le pună din nou pe hartă, cum să le facă să devină o alternativă pentru petrecerea unui timp de calitate, pentru educaţie, pentru ca muzeul să fie, cu adevărat, o „şcoală altfel”.

Spaţiul muzeal a devenit prietenos, a căpătat strălucirea pe care n-a avut-o niciodată. Expoziţiile sunt acum creative şi interactive, sunt însoţite de cele mai multe ori de cataloage şi albume serioase – adevărate instrumente de studiu şi documentare -, concepute de specialişti care şi-au redescoperit entuziasmul.

Clădirile au intrat, rând pe rând, cu ajutorul fondurilor europene şi al administraţiei locale, într-un amplu proces de restaurare şi echipare. Proiectele punctuale, digitalizarea, reconfigurarea expunerii, extinderea activităţilor, performanţa cercetătorilor, muzeografilor, conservatorilor, restauratorilor din cele mai diverse domenii, deschiderea către public, accesibilitatea şi transparenţa, training-ul angajaţilor, stima de sine a celor care lucrează în sistem, deschiderea unor noi sedii, toate acestea au fost elemente care au făcut din Muzeul Municipiului Bucureşti (cu toate instituţiile componente) un brand de excelenţă al Capitalei.

Ioan Bolborea – sculptor

• Marți, 16 mai, ora 10.00

„Vioara spartă” din parcul Colţea, Monumentul Infanteriei de pe bulevardul Kiseleff, „Caragialiana” de la Teatrul Naţional din București. Pentru unii, Ioan Bolborea are prea multe statui, dar sunt la fel de mulţi şi cei care îl admiră şi consideră că talentul lui e „os din numele celor aleşi”.

„O lucrare este în primul rând o arhitectură. Întâi, trebuie să faci construcţia și, apoi, vin detaliile, apoi, vin ferestrele, apoi, vine modelajul, asta în funcție de fiecare, cum i-a dat Dumnezeu talentul”, spunea Ioan Bolborea, invitat la „Mic dejun” în 2020.

Fidel unui program de lucru în atelier şi expoziţional susţinute, ca şi comenzile pentru monumente, care începuseră să se acumuleze, animat de un spirit antreprenorial care se manifesta în societatea românească în anii ’90, Ioan Bolborea cumpără atelierele de turnătorie în bronz ale Uniunii Artiştilor Plastici. O bază materială necesară proiecţiilor sale de viitor. Dispunând din acest moment de mijloacele tehnice şi meşteri care să transpună la scară lucrările, artistul devine cel mai căutat sculptor de monumente de for public din România.

„Toată viaţa mea am lucrat cu certitudinea că fac ceea ce trebuie, cât mai bine, cu o implicare până la ultima mea resursă de energie. Nimic nu mi s-a părut prea greu. Totdeauna am crezut şi sunt convins de asta - credinţa asigură artistului libertatea absolută”, a spus Ioan Bolborea.

Paul Surugiu „Fuego” - solist și actor

• Miercuri, 17 mai, ora 10.00

Paul Surugiu - cunoscut publicului larg şi îndrăgit de cei cărora le place muzica românească sub numele de scenă „Fuego” -  este, cum mărturiseşte chiar invitatul, „de vocaţie artist’’. Pentru că nu numai muzica este modul său de a se exprima, ci şi poezia, teatrul, pictura, platoul de televiziune şi cabina de înregistrări de la radio.

Aplaudat și contestat deopotrivă, Paul Surugiu şi-a clădit cariera cu credinţă şi perseverenţă. Nu a primit nimic de-a gata, a ştiut de foarte tânăr că are multe de învăţat pentru ca să poată deveni artistul complet care este astăzi. Impresionează prin modestia sa, empatie, lipsa oricăror „vedetisme”, pe care le consideră de neacceptat pentru un creator care se respectă.

Are un program de lucru riguros, se implică în acte de caritate, pe care le defineşte drept o datorie, este animat de o mare admiraţie pentru artiştii români de la care se revendică, este un patriot nepervertit de naţionalism sforăitor, este cunoscut pentru decenţa cu care cultivă relaţiile cele mai diverse. Îşi concepe cu grijă apariţiile scenice, scenografia, costumele. Toate acestea denotă, la o vârstă a maturităţii artistice, o personalitate puternică şi o prezenţă deosebit de plăcută în platourile de televiziune sau pe scenă.

A obţinut multe onoruri şi premii, dar unul îi este la suflet mai mult decât altele: în 2012, a fost onorat cu titlul de „Artist al Poporului” al Republicii Moldova.

Îl puteți urmări pe Paul Surugiu „Fuego” la „Drag de România mea”, la TVR 2.

Felicia Filip – soprană, directoare a Operei Comice pentru Copii din București

• Joi, 18 mai, ora 10.00

director general al Operei Comice pentru Copii din Bucureşti, conf. univ. dr. la Facultatea de Ştiinţe şi Arte din cadrul Universităţii "Valahia" din Târgovişte.

O apariţie delicată şi strălucitoare în acelaşi timp, supranumită „Filipissima” – un substantiv propriu transformat în renume, ca o recunoaştere a celebrităţii şi excelenţei profesionale, Felicia Filip s-a făcut remarcată atât pe scenele din România, cât şi pe cele mai prestigioase ale mapamondului.

Optimistă şi energică, cu multă încredere în propriile forţe şi în destinul său ca om şi ca artist, ea a avut puterea de a traversa, cu graţie, atât succesul, ce poate orbi, orgolios, un caracter neformat, cât şi momentele mai puţin faste ale vieţii. Cu perseverenţă, cu credinţa că talentul i-a fost dat pentru a bucura oamenii şi că nu are dreptul să-l irosească, oricât i-ar fi de greu, Felicia Filip s-a impus ca soprană care acoperă un repertoriu bogat. A interpretat lucrări din creaţiile lui Verdi, Rossini, Donizetti, Bellini, Mozart, Bizet, Puccini, Strauss, Offenbach sau Beethoven.

Până în 1990, a fost solistă a Operei Naţionale din Bucureşti. Cariera în afara ţării şi-a început-o în 1991. Prima apariţie a avut-o la Basel, în Elveţia, unde tânăra soprană a fost încoronată ca „noua regină a Traviatei”, după care a fost invitată pe multe scene din lumea întreagă.

Felicia Filip s-a reinventat alături de formaţia Iris, cu care a susţinut concerte foarte prizate de public şi cu care a scos primul album de rock-simfonic din România, fiind prima soprană de la noi care a avut o astfel de asociere muzicală.

Pentru cariera şi performanţa sa profesională, Felicia Filip a fost inclusă în antologia „Divine Divas’”, de André Segond, care a consemnat contribuţia celor mai importante 300 de soliste ale teatrului liric mondial.

„Fiecare are dreptul la un strop de fericire, nu?”, spunea Felicia Filip, în dialogul cu Daniela Zeca Buzura, înregistrat în anul 2020.

Felix Alexa – regizor de teatru

• Vineri, 19 mai, ora 10:00

„Teatrul este în primul rând o experienţă de viaţă. Nu e doar profesie”, explica Felix Alexa, invitat la „Mic dejun” în 2020.

Felix Alexa, fiul cunoscutului regizor Visarion Alexa, s-a format profesional sub îndrumarea Cătălinei Buzoianu, o respectată regizoare şi profesoară, la clasa căreia a absolvit cursurile Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică, în 1991. Imediat după ieşirea de pe băncile facultăţii, în 1991, a fost asistentul de regie al unui personaj mitic al regiei de teatru mondiale, celebrul Peter Brook, cu care a lucrat la Paris la „Bouffes du Nord”.

Întors în România, din 1993, a devenit el însuşi profesor la UNATC, la departamentul de Regie Teatru, iar, de atunci, prin mâna sa au trecut multe generaţii de regizori. A colaborat cu teatre cunoscute din România, dar şi din Croaţia sau Coreea de Sud, montând peste 60 de spectacole cu mii de reprezentaţii.

Alexandru Bălăşescu – antropolog

• Duminică, 21 mai, ora 10.00

Cu un doctorat obţinut la Universitatea din California/Irvine şi un masterat în etnologie la Universitatea din Lyon, cu o carieră profesorală în Statele Unite, Europa şi Orientul Mijlociu, dar şi cu activitate în diplomaţia culturală ca director adjunct al Institutului Cultural Român la Istanbul, Alexandru Bălăşescu îndeplineşte toate atributele unui campion veritabil.

Antropolog, profesor, scriitor şi publicist, a venit  la „Mic Dejun” pentru ca, împreună cu Daniela Zeca Buzura, gazda emisiunii, să împărtăşească nu doar idei, ci şi amintiri personale despre multe locuri pe care le-a vizitat şi care au rămas în memoria paginilor pe care le-a scris şi a volumelor pe care le-a publicat.

CITIȚI ȘI: „ÎNAPOI LA ARGUMENT”: PATAPIEVICI, ÎN DIALOG CU ANTROPOLOGUL ALEC BĂLĂȘESCU | VIDEO

„Ce am învăţat în ani de studii şi de călătorii este că nu trebuie să judeci pe nimeni şi nimic. Ca cercetător, trebuie să ai o privire care nu judecă şi care e şi ludică în acelaşi timp.

Pentru mine, este important să privesc ce se întâmplă în spaţiul intelectual legat de antropologie. În anumite zone există o osificare ideologică, iar eu, ca antropolog, nu pot să nu mă mir. Antropologia este prin vocaţie întrebătoare.

Trebuie să fii curios până la obsesie ca să înţelegi.

Putem aprecia, aşa ca un exerciţiu amuzant că, generic, antropologul este bufonul perpetuu. Bufonul este singurul personaj de la curtea regelui care poate spune adevăruri pe care alţii nu le pot exprima tocmai pentru că el este privit ca o curiozitate. El e singurul care poate spune că „Împăratul e gol”. Şi nu este pedepsit”, a arătat Alexandru Bălășescu.