Apreciatele filme „Aferim!”, „Inimi cicatrizate” și „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari”, ale lui Radu Jude, și scurtmetraje curajoase, semnate de tineri regizori, premiați pentru talentul lor, i-au așteaptat pe telespectatori la „Noaptea albă a filmului românesc”, la TVR Cultural, în 4 martie.
„Noaptea albă a filmului românesc” a debutat, la TVR Cultural, de la ora 22.00 cu un portret al lui Radu Jude, regizor cu multe premii în palmares, cel mai recent fiind „Ursul de Aur” la Festivalul de la Berlin, pentru „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc”, în 2021.
De la ora 22.30, TVR Cultural a difuzat scurmetrajul „Eu contez” (2021), în regia Alinei Șerban, actriță, regizoare și scriitoare de etnie romă, care militează pentru drepturile minorității rome.
Cu: Alina Șerban, Andras Demeter, Diana Roman, Dana Voicu, Cristina Drăghici, Gabriel Zaharia, Paul Diaconescu, Maria Țăran, Crisina Gagiu, Eva Cosac, Cătălin Coșarcă, Tudor Cucu - Dumitrescu, Rafaelo Varga, Roxana Vasile, Mihaela Sârbu.
Filmul spune povestea Rebecăi, o fată care locuiește într-o casă de copii și este studentă în anul I la cea mai bună facultate de actorie din România. La primul examen de actorie, i se cere un lucru în aparență banal: să aducă nişte obiecte din camera ei.
O asemenea cerință simplă o pune pe Rebeca într-o situație extrem de delicată – ea nu are nici o cameră a ei, nici obiecte personale. Pentru ea, dificultatea constă nu numai de a se arăta exact aşa cum este în faţa publicului, ci, în plus, de a se expune ca romă şi orfană care a crescut în sistemul de protecţie a copilului.
Fragment din afișul filmului „Eu contez”. Sursă: imdb.com
„Eu însămi am fost instituționalizată. Și am știut să simt că nu contez. (…) Mesajul ar fi că noi toți contăm, toți suntem demni de iubire, de respect, de demnitate și am vrea să normalizăm experiențele, aș vrea să spunem că e normal să trăiești și alte experiențe din afara reclamelor de la TV.
Nu cred că există familia perfectă, nu cred că este viața perfectă. Așa că, fie ești copil instituțional sau nu, fie că ești gay sau nu, fie că ești heterosexual, că ești cu handicap sau nu, că ești rom sau nerom, asta nu te face pe tine în minus sau în plus față de altcineva”, explica Alina Șerban, la Gala Tinerilor Instituționalizați, din noiembrie 2022.
În 2020, Alina Șerban a primit titlul de cea mai bună actriță, decernat de Uniunea Actorilor din Germani, pentru rolul său din pelicula germană „Gipsy Queen”, în regia lui Huseyin Tabak.
Alina Șerban, în „Eu contez”. Sursă imagine: Vlad Basca/ imdb.com
De la 22.50, TVR Cultural a difuzat „Aferim!”, drama istorică regizată de Radu Jude în 2015, care spune povestea unui sclav rom fugar, Carfin, și a zapciului Constandin și a fiului său Ioniță, plecați în căutarea sa. Acțiunea se petrece în Țara Românească, în 1835, și reprezintă și o călătorie inițiatică pentru Ioniță.
Carfin fugise de la boierul Iordache Cândescu după ce boieroaica a avut o aventură cu el. După ce este prins, deși îl ajută pe fiul lui Costandin, iar zapciul îi promite că va interveni în favoarea lui pe lângă boier, Carfin este pedepsit cu sadism de boier.
Scenă din „Aferim!”. Sursă: imdb.com
Scenariul co-producției româno-bulgaro-franco-cehe a fost scris de Radu Jude în colaborare cu prozatorul Florin Lăzărescu, presărând filmul cu dialoguri și citate din opere literare. Constanța Vintilă-Ghițulescu, cercetătoare la Institutul de istorie „Nicolae Iorga“, din cadrul Academiei Române, a fost consultantă la film.
Cu: Teodor Corban (Costandin), Mihai Comănoiu (Ioniță), Cuzin Toma (Carfin), Alexandru Dabija, Alexandru Bindea, Luminița Gheorghiu, Victor Rebengiuc, Alberto Dinache, Mihaela Sîrbu, Adina Cristescu, Șerban Pavlu, Gabriel Spahiu, Dan Nicolaescu, Liviu Ornea.
Director de imagine: Marius Panduru
Montaj: Cătălin Cristuțiu.
Scenă din „Aferim!”. Sursă: imdb.com
„Aferim!” („Bravo!” în limba turcă) nu este doar o peliculă care tratează subiectul sclaviei romilor din fostele principate, ci prezintă și mentalitatea oamenilor secolului XIX, încărcată de antisemitism, condiția inferioară a femeilor, raportarea la religie și educație, arăta Radu Jude, la conferința de presă de la Berlin, din 2015.
„Nu știu ce psiholog a spus că o persoană este sănătoasă psihic doar dacă știe de unde provine, unde se află și unde vrea să ajungă. Cred că asta se aplică și societăților, nu doar indivizilor. Societatea românească nu va fi vindecată până când nu își va înfrunta trecutul cu luciditate și onestitate.
Filmul „Aferim!” este o încercare de a privi în trecut, o călătorie întreprinsă în lumea începutului de secol XIX”, explica Radu Jude.
Premii obținute de „Aferim!”:
- Ursul de Argint pentru Cel Mai Bun Regizor (Berlin International Film Festival 2015) – Silver Bear for Best Director
- Mențiune Specială la Sofia International Film Festival – Competition
- Trofeul Orașului Lisabona și Premiul de Distribuție acordat de juriul bloggerilor de cinema (IndieLisboa International Film Festival 2015) – Grand Prize “City of Lisbon” and Distribution Award
- Cel mai bun Film la Vukovar International Film Festival - Best Film
- Premiul FIPRESCI la Jameson Cinefest – Miskolc International Film Festival – FIPRESCI Award
- Premiul Publicului la Let’s CEE Vienna International Film Festival – Audience Award
- Bayard d’Or pentru cea mai bună imagine la Festival International du Film Francophone Namur – Bayard d’Or for Best Cinematography
- Nominalizat la secțiunea Cel Mai Bun Scenariu - Premiile Academiei Europene de Film – Nomination for Best Screenplay at European Film Awards.
Scenă din „Aferim!”. Sursă: imdb.com
În noaptea de 4 spre 5 martie, de la 0.35, TVR Cultural a difuzat scurtmetrajul „Patul lui Procust”, în regia lui Andrian Împărățel (2018), produs de Universitatea Babeș-Bolyai, Facultate de Teatru și Televiziune.
În rolurile principale sunt Bogdan Sălceanu, Cosmin Stănilă și Ioana Emilia Luculescu.
Dan, obosit de toate problemele cu care se confruntă acasă, decide să-și petreacă noaptea la Ștefan, o veche cunoștință. Interacțiunea lor neașteptată culminează atunci când ospitalitatea lui Ștefan se transformă în persuasiune.
„Patul lui Procust” a participat la Locarno Film Festival – „Pardi di domani” (2018), Belgrade Auteur Film Festival – „Brave Balkans” (2018), „Next Film Festival” – Competiția Națională (2018) și în competițiile de scurtmetraje românești „Este Film Festival” (2019) și „Anonimul International Film Festival” (2019).
Patul lui Procust. Sursă: Captură video YouTube cinepub.ro
De la 00.55, TVR Cultural a difuzat „Inimi cicatrizate”, în regia lui Radu Jude (2016), o adaptare liberă după cartea lui Max Blecher.
Acțiunea are loc în anul 1937, când Emanuel, un tânăr de 20 de ani, bolnav de tuberculoză osoasă, se internează într-un sanatoriu de pe malul mării.
Scenariul și regia: Radu Jude
Montaj: Cătălin Cristuțiu
Director de imagine: Marius Panduru.
Cu: Lucian Teodor Rus, Ivana Mladenovic, Ilinca Hărnuț, Șerban Pavlu, Marian Olteanu, Alexandru Dabija, Dana Voicu, Bogdan Cotleț, Adina Cristescu, Marius Damian, Sarra Tsorakidis, Larisa Crunțeanu, Fernando Klabin, Gabriel Spahiu, Alexandru Bogdan.
Lucian Teodor Rus, în „Inimi cicatrizate”. Sursa: imdb.com
În film, Radu Jude a inserat fragmente din textele lui Max Blecher, cu rolul de a „bloca imersarea spectatorului în lumea de pe ecran și să-l/o invite la un dialog cu filmul și la chestionarea permanentă a ceea ce vede”, dar și din biografia scriitorului, dar și din textele lui Mihail Sebastian.
Ivana Mladenovic, în „Inimi cicatrizate”. Sursa: imdb.com
„Lectura mea a fost una dinspre prezent spre trecut, și această temă (ascensiunea Gărzii de Fier, politica antisemită a Guvernului Antonescu, n.r.) s-a impus cu necesitate. Blecher a murit în 1938 și a fost scutit de ascensiunea rapidă a extremei drepte, de crimele dictaturii legionare și de masacrele regimului Antonescu.
În plus, faptul că la vreo sută de metri de mormântul lui Blecher se afla o groapă comun unde erau îngropaţi o parte dintre evreii omorîți de români în 1941, în primul dintre Trenurile Morții de la Iași, dovedește, în mod simbolic, că opțiunea asta e una corectă.
Sigur, nu asta e partea centrală a filmului, dar cred că, fie și ca fundal, ea le oferă o dimensiune în plus poveștilor lui Blecher”, explica Radu Jude, într-un interviu pentru Observatorul Cultural, din 2016.
Secvență din „Inimi cicatrizate”. Sursa: imdb.com
Filmul „Inimi cicatrizate” a avut premiera mondială la Locarno International Film Festival, unde a obținut Premiul Special al Juriului, și a primit și Don Quijote Award, oferit de International Federation of Film Societies.
De la 03.15, TVR Cultural i-a invitat pe telespectatori să urmărească filmul „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari” (2018), în regia lui Radu Jude.
Scenariul și regia: Radu Jude
Cu: Ioana Iacob, Alexandru Dabija, Alex Bogdan, Ilinca Manolache, Șerban Pavlu, Claudia Ieremia, Lilian Ghiță, Bogdan Cotleț, Ion Arcudeanu, Mihai Niculescu, Gabriel Spahiu, Larisa Crunțeanu, Tudorel Filimon, Rareș Hontzu, Ilinca Hărnuț, Andrea Tokai, Dana Bunescu, Sofia Nicolaescu, Luca Tudor, Gheorghe Mezei, Răducu Dumitru.
Montaj: Cătălin Cristuțiu
Director de imagine: Marius Panduru.
Filmul, cel de-al șaselea lungmetraj al lui Radu Jude, o arată pe regizoarea Mariana Marin (o trimitere la poeta optzecistă Mariana Marin, ale cărei poezii au ca supratemă adevărul), care vrea să organizeze un spectacol în care să facă reconstituirea istorică a Masacrului de la Odesa, ordonat de mareșalul Antonescu în 1941, când au fost omorâți circa 25.000 de evrei.
Adrian Cioflâncă, membru al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), a fost consultant istoric al filmului.
Filmul a primit Marele Premiu la Karlovy Vary Internațional Film Festival.
„Titlul este un citat, de aceea e pus între ghilimele. Fraza a fost rostită în Consiliul de Miniștri, în vara lui 1941, de către domnul profesor Mihai Antonescu. Deși nu este o invitație la dialog, fraza angajează în mod direct viitorul, așa că am hotărât să îi oferim domnului profesor un răspuns, unul cinematografic. Un «arc peste timp», cum ar veni”, explica Radu Jude.
Într-o declarație pentru aarc.ro, revista online editată de Uniunea Cineaștilor din România, Jude arăta că „prima dată când mi-a trecut prin cap o reconstituire istorică a fost acum șase - șapte ani, am fost cu fiul meu la Noaptea Muzeelor (...) sunt niște lucruri care mă preocupă din trecutul nostru și preocuparea s-a transformat în dorința de a face un film, apoi încă unul”.
Ioana Iacob și Alex Bogdan. Sursă: imdb.com
„Eu susţin punctul de vedere al Marianei, care spune că ce face ea nu este antiromânesc, este o încercare de a ne confrunta cu propria noastră istorie, ceea ce şi e. Şi filmul în sine cred că e mai degrabă despre asta, decât despre Holocaust în general.
Este un episod sensibil în istoria noastră, care nu a avut parte de atâta expunere, şi, fiind şi minţiţi ani de-a rândul despre asta, cred că e important să îţi asumi nişte lucruri.
Nu ştiu de ce unii reacţionează aşa violent la asta, pentru că nu este o vină a lor personală. Şi eu sunt româncă, am trăit aici, iar pentru mine e firesc şi e ceva ce trebuie să cunosc, ca să pot să trec peste asta şi să vindec, dacă e ceva de vindecat”, explica și actrița Ioana Iacob, protagonista filmului „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari”, într-un interviu din 2018 pentru agenția News.ro.
Alex Bogdan. Sursă: imdb.com
„Dintre polemicile pe care le dezvoltă filmul lui Jude, una, foarte inspirat articulată, vizează un anumit tip de „realism” asociat felului lui Sergiu Nicolaescu de a face film istoric. În cele trei minute din Oglinda pe care le citează Jude se pot constata foarte clar atât caracterul negaționist al demersului lui Nicolaescu, cât și nivelul extrem de primitiv al retoricii lui hagiografice – într-un anumit punct din Oglinda, mareșalul Antonescu (jucat de actorul Ion Siminie) este înnobilant filmat din profil, în contraplonjeu, pe fundalul unei icoane cu un Cristos răstignit stilizat, pe un fond muzical siropos-pianistic, într-o scenă din timpul procesului din 1946, în care se plânge solemn și retoric de nerecunoștința poporului român.
Pe de altă parte, filmul lui Jude conține un moment în care Mariana, venită să aleagă costume dintr-o magazie pentru spectacolul ei, poartă cu responsabila de acolo o discuție din care rezultă că, pentru aceasta din urmă, numele „domnului Sergiu” (rostit cu reverență) e sinonim cu maximumul de scrupul și de acuratețe în reconstituirile istorice. Jude amintește astfel – și e un punct important – că, pe cât e de disprețuit Nicolaescu de unii dintre noi (inclusiv de membri ai propriei bresle, cum poate fi considerată, în sens larg, și Mariana), pe atât e de respectat de mulți alții (iarăși, inclusiv colegi de breaslă, cum poate fi considerată și garderobiera). Filmul lui Jude arată în continuare că e vorba și despre două înțelegeri diferite ale unor noțiuni precum „realismul”, „autenticitatea”, „acuratețea” etc.
Istoria al cărei adept e Nicolaescu este o istorie mitică, subordonată peren (adică atât înainte, cât și după 1989) intereselor puterii politice a momentului; nu e un demers de cunoaștere, ci un demers de consolidare, legitimare, estetizare, de eliminare a contradicțiilor și mai ales a dimensiunilor stânjenitoare. În același timp, Nicolaescu urmărește meticulos (cel puțin în Oglinda e destul de meticulos; în alte filme poate fi neglijent) un ideal de autenticitate înțeleasă ca autenticitate a hainelor, a armelor, a însemnelor militare. (...) În filmul lui Jude, arbitraritatea acestui criteriu este denunțată elocvent de Mariana într-o ceartă cu actorii (sau reenactor-ii) din spectacolul ei, participanți experimentați la reconstituiri militare”, arată Andrei Gorzo și Veronica Lazăr, într-o cronică în „Vatra”.
Scenă din „Îmi este indiferent dacă în istorie vom rămâne ca barbari”. Sursă: imdb.com
De la 05.30 dimineața, TVR Cultural i-a invitat pe telespectatori la scurmetrajul „Împreună” (2020), regizat de Alma Buhagiar, produs de UNATC.
Cu: Iulia Lumânare, Bogdan Farcaș, Toma Lungu, Elena Ecaterina Lupu, Adrian Titieni.
Filmul prezintă traseul personal al Crinei, o mamă ce se întoarce în orașul natal pentru a-și duce fiul într-o vacanță.
„Este un film despre cum viața se întâmplă uneori în afara liberului nostru arbitru și este determinată de factori care sunt, de multe ori, peste puterea noastră de control sau înțelegere", arăta Alma Buhagiar.
Filmul a câștigat - Trofeul pentru cel mai bun film - CineMAiubt și Premiul „Tânără Speranță” - Premiile GOPO.
Sursă imagine: Facebook Anonimul
De la 05.55, TVR Cultural a difuzat scurtmetrajul „Să crești sub un cireș amar”, în regia Agatei Olteanu (2020), produs de Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Teatru și Televiziune.
Cu: Raluca Butoi, Mihaela Lapte, Irina Solomon, Mihail Olteanu.
„Să crești sub un cireș amar” este un documentar sub forma unui eseu video, care surprinde viața de zi cu zi din timpul izolării, prin întâmplări amuzante și inconfortabile. Proiectul a fost realizat în mare parte doar cu ajutorul unui telefon mobil.
Scurtmetrajul a primit Marele Premiu la Gijon Internațional Film Festival.
„Noaptea albă a filmului românesc” s-a încheiat în 5 martie, la ora 06.10, cu scurtmetrajul „Contraindicații”, în regia Luciei Chicoș (2019), produs de UNATC.
În scurtmetraj joacă Nicoleta Lefter și Maria Ploae. Filmul prezintă o discuţie într-un foarte scurt interval de timp, într-un apartament, între fiică şi mamă, aflate într-un moment tensionat al relației lor, dar și într-un moment delicat al vieții.
Scurtmetrajul a primit premiul pentru cel mai bun film românesc - CINEMAIUBIT și a luat locul al III-lea la Cinefondation.
