Înainte de a deveni simbolul incontestabil al Parisului, Turnul Eiffel a fost miza unei bătălii feroce a orgoliilor, a viziunilor arhitecturale și a jocurilor politice. Vineri, 20 noiembrie, de la ora 22.00, TVR Cultural prezintă în premieră documentarul „Eiffel, războiul turnurilor” , o incursiune fascinantă, semnată inclusiv de strănepotul celebrului inginer, în lupta dintre tradiție și modernitate pentru cucerirea cerului.
Simbol al Franței și unul dintre cele mai vizitate monumente din lume, Turnul Eiffel era cât pe ce să nu fie ridicat. Îşi datorează existenţa tenacităţii unui inginer vizionar - Gustave Eiffel – care a reuşit să-l surclaseze pe principalul său competitor, arhitectul Jules Bourdais. Informații inedite și detalii tehnice fascinante sunt scoase la iveală de acest „război al turnurilor”, în documentarul „Eiffel, războiul turnurilor” (Eiffel, la guerre des tours, Franţa, 2023), regia: Mathieu Schwartz, Savin Yeatman-Eiffel, difuzat în premieră de TVR Cultural vineri, 20 noiemnrie, de la ora 22.00. Această docu-drama reconstituie lupta ce a depăşit cu mult egoismele personale, o confruntare ce s-a încadrat într-o cursă mondială pentru înălţime, un veritabil război al turnurilor – şi a cristalizat conflictul dintre susţinătorii progresului şi cei ai tradiţiei.


Multă vreme, Turnul Eiffel s-a aflat în competiție cu „Colonne-soleil” („Coloana-Soare”) – un turn din granit, prevăzut în vârf cu un far, proiectat de arhitectul Jules Bourdais. Concursul oficial lansat în 1886 pentru Expoziția Universală din 1889 cerea expres ridicarea la Paris a unui „turn de o mie de picioare” (300 de metri).

Documentarul realizat de Mathieu Schwartz, Savin Yeatman-Eiffel subliniază că acest caiet de sarcini a fost puternic contestat de tabăra arhitecților, care îl considerau croit aproape exclusiv pe măsură-ntortocheată pentru structura metalică a lui Eiffel. Gustave Eiffel a știut să facă lobby politic eficient, sprijinindu-si poziția și prin utilitatea științifică pe care o putea oferi o asemenea înălțime (meteorologie, aerodinamică, astronomie).

Între Eiffel, pretendentul, și Bourdais, favoritul, s-a dus o luptă acerbă, în care s-au folosit toate armele: strategii de comunicare, denigrarea proiectului advers și manevre politice. Însă, dincolo de confruntarea orgoliilor, acest duel a scos la iveală un conflict major al epocii. Rivalitatea dintre Bourdais și Eiffel a fost, de fapt, o confruntare între piatră și fier, între arhitecți și ingineri, între Școala de Arte Frumoase (École des Beaux-Arts) și apărătorii patrimoniului, pe de o parte, și promotorii progresului și ai industriei, pe de altă parte.

Totul se înscrie într-un context mai larg: o epocă efervescentă, marcată de invenții, în care progresul tehnic părea să împingă limitele spre infinit. Departe de a fi un fenomen strict francez, cursa pentru construirea celui mai înalt turn din lume – „primul turn de o mie de picioare” (300 de metri) – a fost o competiție internațională, la care participat activ și britanicii, și americanii, o competiție care s-a intensificat și mai mult după apariția Turnului Eiffel.

Analizând acest veritabil „Război al turnurilor”, filmul relatează un moment de cotitură în istoria noastră și ne oferă prilejul de a reexamina cariera lui Gustave Eiffel, cu ocazia împlinirii, în 2023, a unui secol de la moartea sa.

Un element biografic interesant de menționat este că unul dintre co-regizori, Savin Yeatman-Eiffel, este strănepotul lui Gustave Eiffel. Acest lucru aduce în film o perspectivă narativă unică, bazată pe arhive de familie inedite, scrisori și o dorință de a reabilita imaginea unui vizionar care a trebuit să lupte nu doar cu legile fizicii, ci și cu o campanie extrem de agresivă de denigrare publică (celebrele proteste ale artiștilor și scriitorilor vremii, precum Guy de Maupassant sau Charles Gounod, care numeau turnul „o paragină odioasă”).
foto: @ZED, via Selecţie Film TVR





























