Din 25 septembrie, TVR Cultural difuzează seria „Capodopere”, în cadrul emisiunii „Pastila de artă”, în care le va prezenta telespectatorilor cele mai importante galerii ale Muzeului Naţional de Artă al României: Galeria de Artă Modernă Românească, Galeria de Artă Europeană şi Galeria de Artă Medievală Românească.

Un articol de Ileana Ploscaru Panait

Din această toamnă, la TVR Cultural vor fi difuzate trei seriale în format scurt, de 5/10 minute, ce prezintă cele mai importante galerii ale Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR): Galeria de Artă Modernă Românească, Galeria de Artă Europeană şi Galeria de Artă Medievală Românească.

Realizate de-a lungul mai multor ani, în cadrul unui parteneriat între Televiziunea Română şi MNAR, cele trei serii, difuzate acum sub titlul generic de „Pastila de artă”, cuprind câteva zeci de episoade ce prezintă nu doar operele artistice, ci şi multe poveşti interesante despre viaţa celor care le-au creat şi epoca în care au trăit aceştia.

„Începem cu patrimoniul Galeriei de Artă Modernă Românească, alcătuit din operele celor mai cunoscuţi artiști români care, prin opera lor, au influențat în mod decisiv istoria artelor autohtone. Dorim să atragem publicul, mai ales pe cel tânăr, cu arta lui Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu sau Nicolae Tonitza, ş.a., trecând prin episodul valoros al avangardei ce a deschis calea experimentelor artistice vizuale şi literare la nivel european (Victor Brauner, Arthur Segal, Nina Arbore, Jules Perahim, Marcel Iancu) şi cu clasicii picturii şi sculpturii româneşti (Constantin Brâncuşi, Dimitrie Paciurea, Ion Irimescu, Corneliu Baba, Theodor Pallady).

„Capodopere” este o emisiune de audienţă generală, de înaltă ţinută, dinamică şi accesibilă, într-un concept vizual extrem de atractiv care fidelizează telespectatorii de toate categoriile”, a explicat Ileana Ploscaru Panait, producătoarea și realizatoarea emisiunii.

Ea semnează, de asemenea, scenariul și regia „Pastilei de artă”.

Emisiunea „Pastila de artă” este difuzată la TVR Cultural de luni până vineri, de la ora 11.55.

Edițiile săptămânii 25 septembrie – 1 octombrie

Cosmin Ungureanu, istoric de artă și muzeograf MNAR, prezintă: Carol Wahlstein (1795 - 1863) - „Autoportret” , 1836 ?, ulei pe pânză

• Luni, 25 septembrie, ora 11.55

Carol Wahlstein, de origine croată, s-a născut în 20 octombrie 1795, în Iugoslavia și s-a stins din viață în 1857.

Și-a făcut studiile de arte la Academia de Arte Frumoase din Viena. A călătorit în Țara Românească, unde a și rămas, jucând alături de alți artiști străini un rol important în apariția și promovarea picturii de șevalet, o artă diferită de cea decorativă, specific orientală, care împodobea edificiile private ale boierimii române sau de artă religioasă.

„Autoportretul” din Galeria de Artă Modernă este considerat unul dintre primele portrete din arta românească modernă. Dincolo de stângăciile de desen și de neînțelegerea anatomiei, pictură fascinează cel puțin prin două aspecte: redarea foarte precisă a portretului de tipologie apuseană și contrastul cu bogăția decorativă a costumului oriental.

Dr. Ruxandra Dreptu, istoric de artă, prezintă: Anonim - „Smaranda Catargi, mare logofeteasă”, sec. XIX, ulei pe pânză

• Marți, 26 septembrie, ora 11.55

După secole de pictură religioasă, secolul al XIX-lea a însemnat, pentru artă românească, o mare schimbare și un progres, datorate atât imitației marilor teme occidentale de către artiștii autohtoni, cât și unui număr însemnat de artiști din vestul Europei care au activat în Țările Române.

Mulți dintre autorii cuprinși în prima jumătate a secolului al XIX-lea au rămas necunoscuți. Așa este și artistul care a pictat tabloul în ulei pe pânză ce o înfățișează pe Smaranda Catargi în chip de mare logofeteasă.

Privirea nostalgică, fața ovală și albă, încadrată de părul negru, frumos așezat într-o coafură la modă, dezvăluie personalitatea misterioasă a acestei aristocrate, ce ne zâmbește de două secole din rama tabloului expus acum la Muzeul Național de Artă al României, în sala Artei Românești Timpurii.

Cosmin Ungureanu, istoric de artă și muzeograf MNAR, prezintă: Ion Negulici (1812 - 1851) - „Biserica din Câmpulung”, 1837, ulei pe pânză

• Miercuri, 27 septembrie, ora 11.55

Ion D. Negulici s-a născut în Câmpulung Muscel în 1812, într-o familie de preoți. Este îndeobște cunoscut ca unul dintre cei mai reprezentativi pictori români ai Revoluției de la 1848 și ca un distins cărturar (traducător, scriitor, dar și revoluționar convins).

Față de contemporanii săi, exclusiv portretisti, Ion Negulici lucrează și peisaje - un gen neabordat până atunci în pictura de la noi.

Ca artist, se remarcă mai ales prin portretistică. Pe lângă figurile personalităților vremii, Ion Negulici nu se dă în lături să picteze și oameni obișnuiți sau locuri de care își aduce aminte cu drag.

Așa este și „Biserica din Câmpulung”, o lucrare rămasă neterminată, expusă în Galeria de Artă Modernă Românească de la București.

Dr. Ruxandra Dreptu, istoric de artă, prezintă: Mișu Popp (1827 - 1892) - „Portretul lui Carol Popp de Szathmary” , 1850, ulei pe pânză

• Joi, 28 septembrie, ora 11.55

Portretul lui Carol Popp de Szathmary este pictat de Mișu Popp în 1850, într-o manieră ce amintește de stilul Biedermeier. Figura cu mâini a modelului descrie o atitudine clasică, ca într-un autentic portret de atelier. Ceea ce impresionează în această pictură este că, dincolo de somptuozitatea atitudinii, se ascunde o familiaritate relaxată. Chipul, mâinile, bijuteriile, peisajul marin din spatele personajului sunt pictate cu un deosebit apetit pentru finețea detaliului și, totodată, a culorii strălucitoare și sobre.

Romantismul compoziției este accentuat de profilarea personajului peste un decor ce figurează un peisaj marin. Corăbiile, valurile mării și orizontul deschis sunt o metaforă a vieții aventuroase a modelului, pe când draperia cu falduri, din colțul din dreapta sus, semnifică frecventarea unei societăți bogate și exclusiviste, care oferea artistului stabilitatea financiară de care avea nevoie.

Mișu Pop este interesat atât de redarea aspectului monden al ținutei lui Carol Popp de Szathmary, cât și de profilul psihologic al acestuia.

Cosmin Ungureanu, istoric de artă și muzeograf MNAR, prezintă: Carol Popp de Szathmary (1812 - 1888) - „Doamna Elena Cuza” , 1864, creion si laviu de tuș, pe hârtie velină gălbuie

• Vineri, 29 septembrie, orele 11.55 și 17.45

Carol Popp de Szathmary activează în perioada în care în Ţările Române erau în mare vogă portretele la comandă. Îşi face ucenicia în elaborarea compoziţiilor cu portrete, în perioada în care a efectuat o călătorie de studii în Italia - la Roma, Florenţa şi Sorento.

Aici învață mesteşugul şi maniera artiştilor Renaşterii. Arta sa evoluează foarte mult, astfel încât, la reîntoarcerea în ţară, în a doua jumătate a anului 1840, este numit pictor de curte al domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica, apoi al domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi, mai târziu, al principelui Carol.

Schiţa în creion şi tuş realizată pentru portretul oficial al doamnei Elena Cuza era destinată studiului pregătitor pentru litografia care avea să imortalizeze chipul şi vestimentaţia de gală a primei doamne a Principatelor Unite.