Noua ediţie „Noaptea Albă a Filmului Românesc” a fost dedicată regizorului Cornel Mihalache. Filmele sale au fost difuzate TVR Cultural în wekendul 6-7 mai, în intervalul orar 22.00-06.45. „Noaptea Albă” a fost difuzată la TVR Internaţional şi TVR Moldova.
Cinefilii au putut viziona filmele: „Phoenix. Har/Jar”, „De Crăciun ne-am luat rația de libertate”, „Vreau rația mea de adevăr”, „Piepturi goale și buzunare pline”, „Manifest. Scrisoare către un prieten și înapoi către țară”, „Brâncuși”, „Hobița, coloana și tractorul”, „Babu - cazul Gh. Ursu”, „Căpșuni în aprilie”, „Întristări” și „Stegozaurii”.
De-a lungul carierei sale, regizorul TVR Cornel Mihalache a abordat mai multe formate: film documentar; ficțiune; scurtmetraj şi lungmetraj, subiectele aduse în prim-plan putând fi împărțite în trei tematici: Constantin Brâncuși, Revoluția din Decembrie 1989, etno-sociale.
Cu un portofoliu impresionant de teatru, film şi televiziune, Cornel Mihalache are în palmares peste 25 de premii.
Programul special a început la ora 22.00, cu un portret al regizorului, realizat de Claudia Duca.
„Cornel Mihalache are 60 de ani de viață, 26 de televiziune, sute de ore de producții în care a reușit să oglindească adevăruri, să provoace dezbateri și să creeze cea mai relevantă documentare media despre evenimentele din 1989. Munca lui - subevaluată de el însuși cu modestie și de alții din ignoranță - este în acest moment cea mai valoroasă cercetare asupra acelor vremuri.
Noaptea Albă a lui Cornel Mihalache înseamnă un popas scurt printre temele majore ale portofoliului propriu: Revoluția, Brâncuși, documentarele antropologice și cea mai recentă producție PHOENIX. HAR/JAR”, arată Claudia Duca.
Ultima producție semnată de regizorul Cornel Mihalache, PHOENIX. HAR/JAR (2022), difuzată de la ora 22.30, reunește membrii formației din perioada de dinaintea plecării din 1977 și punctează în cele 104 minute ale filmului momentele importante din cronologia tumultuoasă a trupei, de la primele apariții din 1962 sub numele de „Sfinții”, până în prezent, povestind, în premieră, întâmplările prin care au trecut în țară, relația cu Securitatea, momentele în care au hotărât să fugă din România și cum au reușit s-o facă, dar și viața pe care au dus-o peste hotare înainte și după Revoluția din ’89.
„Este un film despre oameni, nu despre muzică. Oameni frumoşi cu orgolii mari, bătrâni cu suflet de copil. Stăpânii României, la un moment dat. Cu o viață plină de întâmplări urâte şi frumoase, vesele şi triste. În 60 de ani au trecut prin multe. Eu îmi închipui formația ca pe un vagon regal într-o gară regală. Mulți urcă şi mulți coboară. Sunt locuri de primă clasă şi locuri la economic, clasa a doua. Conductor e doar unul. Am încercat să ajung dincolo de legendă. Sper că am reușit, cât de cât”, mărturisește regizorul Cornel Mihalache.
Ora 00:20: „De Crăciun ne-am luat rația de libertate” (1990)
Un film esențial al momentului Decembrie 1989, construit pe baza înregistrărilor audio originale ale apelurilor telefonice, din perioada 25-26 decembrie, la numărul de telefon al Studioului Sahia. Istoria intră în case pe ecranul televizorului. Trecutul e mort, națiunea așteaptă expunerea cadavrului său la TV. Viitorul are deja un nume: „Alo, sunteți «Frontul»?” (One World Romania). Regia și scenariul sunt semnate de Cătălina Fernoagă şi Cornel Mihalache.
Ora 00.40: „Vreau rația mea de adevăr” (1999)
Acesta este un film documentar observațional al întâmplărilor politice din 1989 – 1999, primii zece ani, care amestecă Revoluția cu diversiunea, crime și căderi de guverne, amnistii și țigarete, embargouri nerespectate și dispariții mai mult decât suspecte, Mineriade și exerciții militare. Adică ce am trăit, plenar și epidermic, după decembrie 1989.
Sursă imagine: aarc.ro/Paul Agarici
Ora 01.30: „Piepturi goale și buzunare pline” (2012)
În documentarul „Piepturi goale și buzunare pline”, Cornel Mihalache reia subiectul decembrie 1989, considerând că a fost vorba de o crimă de stat.
„Adevărul despre Revoluție, mult căutat de 23 de ani, ascunde, de fapt, această crimă de stat. Eu vreau să ştiu şi să spun mai departe, telespectatorilor (asta cred că e menirea mea), ce s-a întâmplat în cadrul acestui fenomen care se cheamă „Decembrie 1989” în România. Eu cred că el cuprinde conspiraţie şi diversiune, revoltă şi crimă, revoluţie şi contrarevoluţie, represiune şi manipulare, lovitură militară şi euforie populară. Toate pe rând şi toate amestecate. Dar când vorbim de 1989, nu putem extrage din fenomen numai ce ne convine. Eu cred că a fost o crimă de stat. Şi că adevărul despre Revoluţie, mult căutat de 23 de ani, ascunde, de fapt, această crimă de stat", afirmă Cornel Mihalache.
Documentarul lui Cornel Mihalache este rezultatul unei cercetări de 23 de ani, fiind unul dintre cele mai apreciate produse de televiziune despre decembrie 1989. Când Revoluția Română din decembrie 1989 a fost transmisă în direct în întreaga lume, remarca istoricul Lucian Boia, nimeni nu s-a gândit, în îmbulzeala evenimentelor proiectate minut cu minut pe ecranele televizoarelor, că s-ar afla prins în plasa unei extraordinare manipulări.
„Cum să-ţi închipui așa ceva, când ceea ce vezi este adevărat, cu actori autentici, cu scene filmate pe viu?", se întreba Lucian Boia.
Să vedem împreună, în lumina cuvintelor de mai sus, care sunt consecințele morale şi materiale ale Legii Recunoștinței nr. 341 din 2004, recunoștință față de eroii martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției Române din decembrie 1989.
Ora 02.25: „Manifest. Scrisoare către un prieten și înapoi către țară” (2020)
Producția a primit Premiul Uniter în 2020, pentru cel mai bun spectacol de teatru de televiziune. Filmul semnat de Cornel Mihalache, „Scrisoare către un prieten și înapoi către țară - MANIFEST”, de Ruxandra Cesereanu, o are în distribuţie pe Mara Opriș. Imaginea îi aparţine lui Dan Constantinescu jr; montaj: Roxana Elekes.
„Cum să-i spun acestui produs audiovizual? Nu știu. One woman show. Teatru TV. Film documentar. Poem dramatic. Eseu cinematografic. Clip. Câte ceva din toate, și pentru că rulează pe ecran, și mare și mic, să-i spunem „film”. Oricum, este o istorie subiectivă a ultimilor 30 de ani. Vizionare responsabilă”, spunea Cornel Mihalache.
Ora 03.20: „Brâncuși” (1996)
Producția este un omagiu adus sculptorului Constantin Brâncuși și, totodată, cel de-al doilea film documentar al lui Cornel Mihalache despre activitatea marelui artist, după „Sculptorul” din 1993.
Documentarul de artă urmărește firul cronologic al celor mai importante momente din viața lui Constantin Brâncuși, folosindu-se de amintirile existenței sale, precum fotografii, notițe, locuri pe cale acesta le-a populat. Regia şi scenariul: Cornel Mihalache. Distribuție: Traian Rocșorean, Vava Ștefănescu, Dan Nasta, Constantin Drăgănescu.
Ora 04.40: „Hobița, Coloana și tractorul” (2006)
Tănasie Lolescu este omul care, în 1953, a tras cu tractorul de Coloana fără Sfârșit a lui Brâncuși de la Târgu Jiu. Astăzi, după 53 de ani, regretă acest lucru și chiar este cel care, la Hobița, satul în care s-a născut Brâncuși, a construit un monument cu tentă brâncușiană în onoarea marelui sculptor. Timp de 16 ani, a fost primarul orașului Motru și este venerabilul primei loji masonice rurale din lume, la Hobița. Un interviu care cuprinde, în 25 de minute, o întreagă istorie trecută, prezentă şi viitoare.
Ora 05.06: „Babu - Cazul Gh. Ursu”
În 1985, inginerul Gheorghe Ursu, căruia prietenii îi ziceau „Babu", este arestat pentru că ținea de mulți ani un jurnal în care nota tot ceea ce auzea și vedea, tot ceea ce se întâmpla în România acelor timpuri. În noiembrie 1985, Ursu este omorât în bătaie în celula închisorii.
Unul dintre torționari, un deținut de drept comun, informator al Miliției și al Securității, relatează în fata camerei varianta lui despre cele întâmplate. Filmul fragmente de interviu cu vocea lui Gheorghe Ursu într-o înregistrare făcută de prietenul lui, Sergiu Huzum, operator de film (Reconstituirea - de Lucian Pintilie), cu ocazia unei călătorii a lui Ursu la Paris, în 1978. Un alt prieten, scriitor SF rămas la Paris în 1967, Camilo Baciu, povestește despre prietenul lui Babu, acuzând autoritățile pentru neimplicare în rezolvarea cazului. Un călău, o victima, un povestitor. Astăzi, doar călăul mai este în viața.
Premii:
- Premiul pentru film documentar - Costineşti 1996
- Marele Premiu- Festivalul Internaţional de Documentar Antropologic
- ASTRA FILM Sibiu ’96
- Premiul pentru cel mai bun program de televiziune politic, Mediafest ’97
- selecţionat la FIPA, Biarritz, Franţa, 1997
Ora 06:00: „Căpșuni în aprilie” (2009)
Tatăl și Fiul se întâlnesc din nou, după trei ani de tăcere. Iminenta moarte a tatălui provoacă fiul la o ultimă discuție care va fi întreruptă de o femeie iubită de amândoi deopotrivă. Cei doi bărbați vor pleca într-o mare călătorie, întreruptă de aceeași femeie. Distribuţie: Mircea Albulescu, Dan Aștilean, Lia Bugnar, Constantin Cojocaru, Vali Popescu, Ioan Brancu.
„Căpșuni în aprilie” a primit, în anul 2008, premiul UCIN pentru regie de scurtmetraj.
Ora 06.25: „Întristări” (1991)
Satul Valea Stejarului, Maramureș. Învățătoarea Maria Pop, din Băsești, a stat în acest sat 16 ani și a crescut si a învățat patru serii de copii. A venit Revoluția și Maria a fost dată afară din sat, pentru că era „venetică” și femeie singură, nemăritată la 40 de ani. Sat cu legi nescrise, dure, aspre.
Ora 06.45: „Stegozaurii” (2013)
Azi, mai mult ca oricând, stegozaurii sunt printre noi, peste tot. Au ocupat porturile, mările, gările și chiar aeroporturile. Si totuși, ei nu știu că patriotismul nu se ține bine învelit în hectare de pânză și nici ascuns în tone de vorbe goale. Patriotismul îl ai sau nu! Nu-l declari și nu-ți spargi pieptul cu cărămizi de steaguri! Tricolorul este tot atât de uriaș și pe un bob de orez! Și încă ceva, de pe lună, doar două lucruri se văd: zidul chinezesc și tricolorul românesc (oricât de mic ar fi el desenat sau pictat). „Stegozaurii" - un scurt reportaj difuzat la „Dosar România”, la TVR 1, după o idee de Cornel Mihalache.
