În săptămâna 6 - 10 februarie, telespectatorii TVR Cultural pot urmări povestea lui Constantin Ticu Dumitrescu și pot afla detalii din culisele procesului scriitorilor germani, condamnați la 95 de ani de închisoare în România comunistă.
Seria documentară „Reconstituiri” este difuzată la TVR Cultural de luni până vineri, de la ora 12.00.
Luni, 6 februarie, TVR Cultural a difuzat cel de-al șaselea episod al seriei documentare „Reconstituiri”. „O crimă la Chicago” urmărește ultima zi din viața profesorului Ioan Petru Culianu - 21 mai 1991.
Culianu a fost împușcat în cap în incinta Divinity School a Universităţii din Chicago. Era urmărit de când avea 20 de ani și primea numeroase amenințări cu moartea, el criticând atât Securitatea comunistă, cât și noua putere instalată după 1989, precum și pe urmașii Gărzii de Fier.
În cadrul documentarului, au fost intervievați Vladimir Tismăneanu, Dorin Tudoran, Mircea Sabău, Marius Oprea, Ted Anton, Richard Rosengarten – decan, Rudolph E. Ninoncks, Thomas Argenbright.
CITIȚI ȘI DESPRE PRIMELE ȘASE EPISOADE ALE SERIEI: „RECONSTITUIRI”: EXECUȚIA LUI IOAN PETRU CULIANU ȘI INTERZICEREA FILMULUI „FALEZE DE NISIP”
Marți, 7 februarie, „Reconstituiri” a prezentat informații despre „Operațiunea Grecia”, prin care un grup de partizani din Munții Făgărașului a fost prins de Securitate.
În 1956, din grupul de 11 partizani din Munții Făgărașului, condus de legionarul Ion Gavrilă Ogoranu, mai rămăseseră în viață șase. Securiștii au reușit să se infiltreze în grup prin profesorul Ioan Grovu, care îl aduce pe Costică Niculescu, ofițer de Securitate. Acesta le promite luptătorilor că îi va ajuta să fugă în Grecia, însă, odată ajunși la Gara de Nord, îmbarcați într-un autobuz, sunt opriți de securiști și dezarmați. Vor fi executați la Jilava, în 1957.
Miercuri, 8 februarie, TVR Cultural a transmis cel de-al optulea episod al seriei documentare „Reconstituiri”: „Îngerul cu păcate grele”. În acest episod, realizatorii prezintă un portret al lui Dan Deșliu, poet adept al proletcultismului, care însă l-a urât pe Nicolae Ceaușescu, devenind, în anii 1980, unul dintre principalii săi contestatari.
„Înfrățit fi-va veșnic al nostru popor/ Cu poporul sovietic eliberator./ Leninismul ni-e far și tărie si avânt/ Noi urmăm cu credință Partidul ne-nfrânt,/ Făurim socialismul pe-al țării pământ.” Așa sună o strofă din imnul României, adoptat în epoca Dej, începând cu 1953 - „Te slăvim, Românie!”. Versurile le semnau Dan Deșliu și Eugen Frunză.
Dan Deșliu (1927-1992), autor al celebrelor poezii de inspirație stalinistă din anii 1950, „Lazăr de la Rusca” sau „Minerii din Maramureș” („Balada compresorului”), a fost și deputat în Marea Adunare Națională (1952-1957), a lucrat la Flacăra, Scânteia și Luceafărul. A fost și actor, lucrând la „Teatrul Poporului”.
Începând cu anii 1970, se îndepărtează treptat de regimul comunist, ajungând ca, în anii 1980, să devină, alături de Mircea Dinescu și Andrei Pleșu, un opozant al lui Nicolae Ceaușescu. A demisionat din Partidul Comunist, criticând ingerințele partidului asupra Uniunii Scriitorilor. În martie 1989, a trimis o scrisoare către Radio Europa Liberă, în care acuza înlocuirea „vechii oligarhii cu o protipendadă de tip nou”, „în locul monarhiei ereditare vom benefia de o dictatură inflexibilă, cu vădite intenții de transformare tot în ceva ereditar, o afacere de familie”, reprosându-i lui Ceaușescu că se consideră „proprietarul României”.
După acest episod, Deșliu a avut domiciliu forțat. După decembrie 1989, a fost membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale. A fost găsit înecat, la Neptun, în 1992.
Joi, 9 februarie, TVR Cultural a difuzat cel de-al nouălea episod al seriei, numit „Demonul simplificării”, care spune povestea tinerilor scriitori germani arestați și condamnați, în septembrie 1959, în România, la 95 de ani de muncă silnică şi temniţă, după ce au fost turnați la Securitate de către un coleg de facultate.
După aproape 50 de ani, victima, Hans Bergel, şi trădătorul, preotul și scriitorul Eginald Schlattner, aduc noi clarificări.
Numit „filozoful trădării”, Eginald Schlattner îşi recunoaşte trădarea, dar nu realizează că a distrus prin turnătoriile lui atâtea destine. Ulterior, s-a aflat că, între anii 1960 – 1970, Schlattner a mai turnat 50 de persoane. La rândul său, Eginald Schlattner a fost urmărit de Securitate până în decembrie 1989.
Institutul de Studii asupra Estului European din Germania Federală alocă cercetări întregi acestui caz de alienare a responsabilităţii, în care deosebirea dintre minciună şi adevăr dispare treptat şi astfel durerea şi căinţa sunt estompate.
Hans Bergel (1925-2022), scriitor și jurnalist, fratele dirijorului Erich Bergel, a fost condamnat la 15 ani de muncă silnică în mai 1959, în procesul scriitorilor germani. Principalul cap de acuzare a fost interpretarea nuvelei sale istorice „Prinț și Bard” ca fiind o scriere anticomunistă. A fost eliberat în 1962, cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan. A reușit să plece din România în 1968, pentru reîntregirea familiei.
Vineri, 10 februarie, TVR Cultural difuzează un portret al lui Constantin Ticu Dumitrescu, în episodul intitulat „Nesfârșita suferință”.
Constantin Ticu Dumitrescu (1928-2008) a fost, încă de la înființare, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România și a inițiat legea pentru accesul la propriul dosar la CNSAS și pentru deconspirarea fostei Securități.
C.T. Dumitrescu a fost arestat pentru prima dată când era elev, pentru activitate național-țărănistă și a fost condamnat apoi în total la 27 de ani de închisoare, din care a executat 11. A trecut prin multe închisori și lagăre de muncă: Ploieşti, Târgşor, Braşov, Jilava, lagărul de la Poarta Albă, Mărgineni, Galaţi, Botoşani, Văcăreşti.
După Revoluție, a activat în conducerea PNȚCD și a fost un apropiat al lui Corneliu Coposu. S-a retras din activitatea politică în 2003, nefiind de acord cu compromisurile făcute de formațiune.
