TVR Cultural difuzează, săptămâna aceasta, seria documentară „Reconstituiri”, în care este analizată, între altele, împușcarea cunoscutului istoric al religiilor Ioan Petru Culianu.

Episoadele seriei sunt narate de istoricul Stejărel Olaru. Realizatoarea documentarului este Lucia Hossu Longin, iar producătorul - Alexandru Munteanu.

Luni, 30 ianuarie, de la ora 12.00, TVR Cultural a difuzat primul episod al documentarului „Reconstituiri”, „Băieții răi”, în care este povestit evenimentul petrecut în 23 august 1981: trei tineri au luat ostatici călătorii dintr-un autobuz, cu gândul de a forța trecerea frontierei în Iugoslavia.

A avut loc atunci o baie de sânge, fiind împușcați, din ordinul lui Ceaușescu, șase oameni, între care și o fetiță, iar alți 12 au fost răniți. Unul dintre tineri a fost ucis de gloanțele trase de securiști, unul a fost executat, iar al treilea a fost ucis lent.

Documentarul reconstituie, cu ajutorul martorilor, operațiunea „Pui” (localitatea de unde au fost luați ostaticii) și istoria celor trei crime operate de securiști.

Al doilea episod al seriei, „Atacul de la Berna”, difuzat marți, 31 ianuarie, a spus povestea atacului de la Berna, reconstituită după deschiderea arhivelor Securității. În februarie 1955, cinci emigranți români, în frunte cu Oliviu Beldeanu, au ocupat legația română din Berna, Elveția, cerând eliberarea deținuților politici din România.

Aceștia au fost condamnați în Elveția la pedepse cuprinse între un an și patru ani de închisoare. După eliberare, însă, Oliviu Beldeanu a fost răpit de securiști din Berlinul de Vest, adus în România și executat la Jilava, în 1960, pentru „înaltă trădare”.

Miercuri, 1 februarie, de la prânz, TVR Cultural a transmis cel de-al treilea episod din seria „Reconstituiri” - „Fă-l să dispară!”.

În 1958, Vasilica (Lica) Gheorghiu, una dintre fiicele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, s-a îndrăgostit de chirurgul Gheorghe Plăcințeanu. Aceasta era căsătorită cu juristul Marcel Popescu, cu care avea trei copii, însă și l-a luat ca amant pe medic.

Dej i-a cerut să renunțe la relație, însă Lica a refuzat. Atunci, medicului chirurg, care provenea dintr-o familie de universitari ieșeni, i s-a fabricat un dosar în care era învinuit de complicitate la contrabandă cu ciorapi, a fost reținut în august 1959. Ulterior, a fost acuzat și de uneltire contra ordinii sociale. A murit la Râmnicu Sărat, închisoarea condusă de torționarul Alexandru Vișinescu, în 1961, cu ulcer și TBC.

Joi, de la ora 12.00, TVR Cultural a difuzat „Ministerul Adevărului”, un episod care a spus povestea filmului „Faleze de nisip”, al lui Dan Pița, interzis de Ministerul Culturii și Educației Socialiste, la câteva zile de la premieră, asta deși, oficial, cenzura ca instituție fusese desființată în 1977.

„Faleze de nisip” a avut premiera în 1983 și a rulat în cinematografe doar o săptămână, fiind interzis din ordinul lui Nicolae Ceaușescu, căruia i se plânseseră cei din Ministerul de Interne că sunt portretizați negativ în film.

Scenariul se baza pe romanul „Zile de nisip” al lui Bujor Nedelcovici, care se inspirase din cazul „Anca”, considerat unul dintre cele mai mari eșecuri judiciare din perioada comunistă. În vara lui 1977, o studentă a fost ucisă, iar Ceaușescu a dat termen ca ancheta să fie finalizată până la următorul congres al partidului. Criminaliștii de la Miliție au forțat o mărturie din partea unui taximetrist. Adevăratul criminal a fost descoperit patru ani mai târziu, însă, între timp, tatăl taximetristului se sinucisese, soția îl părăsise, mama lui murise, iar viața lui era distrusă.

Ceaușescu ar fi fost deranjat, totodată, și de modul în care era portretizat în film tânărul muncitor, unul dintre personajele principale, care nu ar fi fost un model de „tânăr socialist”. O analiză a IICCMER asupra interzicerii acestui film, aici.

Sursă imagine: Cinemagia

Vineri, de la prânz, TVR Cultural a difuzat cel de-al cincilea episod al seriei „Reconstituiri” - „Culianu în ţara lui Ceauşescu” - și spune povestea asasinării în SUA a lui Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor și protejat al lui Mircea Eliade.

Plecat din România, în iulie 1972, după ce refuzase o colaborare cu securitatea, transmisă insistent de căpitanul Marian Ureche, tânărul Culianu și-a perfecționat studiile și doctoratele, în Italia şi Olanda, şi, în anul 1986, cu sprijinul lui Mircea Eliade, devine cel mai tânăr profesor al Universităţii din Chicago, al Divinity School. Avea un viitor strălucit.

Din decembrie 1989, a început să scrie în ziarul „Lumea Liberă” un serial despre puterea politică din România comunistă şi despre „cel mai puţin inteligent serviciu secret din lume” – Securitatea.

În 21 mai 1991, la doar 41 de ani, a fost împuşcat în toaleta Universităţii, la câţiva paşi de catedra lui, cu un glonț în cap. Fusese urmărit de la 20 de ani și primise numeroase amenințări cu moartea.

Poliția americană și FBI au anchetat crima, însă fără rezultat. Cazul a rămas deschis. Investigaţiile au ajuns totuşi la o concluzie: o crimă politică executată de un profesionist şi în legătură cu ţara în care se născuse marele cărturar.

Despre moartea lui Culianu, Ion Iliescu, fostul preşedinte al României din anul 1991, declara, într-o conferinţă de presă, „că şi-a meritat soarta, fiind un destabilizator”. Neolegionarii au salutat, de asemenea, execuția.