În weekendul 4-5 martie, TVR Cultural a difuzat două noi episoade din documentarul „Această poartă a creștinătății”, despre domniile lui Radu cel Mare și Neagoe Basarab, dar și despre unirea vremelnică de la 1600, făcută de Mihai Viteazul.
TVR Cultural redifuzează, în perioada 18 februarie - 12 martie, în memoria lui Răzvan Theodorescu, una dintre primele emisiuni culturale din anii ’90, serialul „Această poartă a creştinătăţii”, pe care îl puteți urmări în fiecare sfârşit de săptămână, sâmbăta şi duminica, de la ora 16:25.
Documentarul este semnat de Răzvan Theodorescu și a fost difuzat la Televiziunea Română între anii 1991 și 1992.
Dinastii şi cărţi (episodul 5)
- • Sâmbătă, 4 martie, ora 16:25
După anul 1500, după marele efort cruciat, marcat mai ales în Moldova lui Ştefan Cel Mare, se poate vorbi despre o stabilizare relativă, pentru trei secole, a relaţiilor româno – otomane, aceste raporturi atât de pline de consecinţe pentru locul nostru istoric în Europa.
Din această perspectivă, un moment de foarte mare interes al istoriei civilizaţiei româneşti îl reprezintă primele două decenii ale secolului al XVI-lea. Este vremea cârmuirii, în reşedinţa domnească de la Târgovişte (care luase locul Curţii de Argeş), a lui Radu cel Mare şi Neagoe Basarab, cei doi voievozi – ctitori în timpul cărora imperiul turcesc ajunsese deja cu hotarele la Dunăre, reprezentând marea putere a Balcanilor.
CITIȚI ȘI DESPRE CELALTE PATRU EPISOADE ALE SERIEI:
Fascinații nobiliare (episodul 6)
• Duminică, 5 martie, ora 16:25, reluare ora 2:25
Momentul 1600, cel al unirii efemere a celor trei ţări române, sub sceptrul personajului de Renaştere târzie şi de dramă barocă, care a fost Mihai Viteazul, rămâne o clipă de reper a istoriei noastre.
Apropierile politice și proiectele spirituale au fost tot mai multe în cel de-al XVII–lea veac, cel al întregului areal românesc. Şi, tocmai de aceea, se cade ca, în fiecare parte a pământului românesc, să urmărim chipul în care izbucneşte noutatea, chipul în care se receptează înnoirile Europei, uneori în spiritul unei febrile căutări sau într-altul de aducere a acestei noutăţi în tiparele tradiţiei.
Se ivesc acum în cultura românilor monumente memorabile: între acestea, unul nu departe de Suceava, cu totul expresiv şi cu totul ieşit din norme - biserica cea mare a Mănăstirii Dragomirna.
Un articol de Ileana Ploscaru Panait
