loader
Foto

Despre domnia lui Constantin Brâncoveanu, la „Această poartă a creștinătății”, în weekend

În 11 și 12 martie, TVR Cultural a difuzat ultimele două episoade din documentarul „Această poartă a creștinătății”, care prezintă epoca lui Constantin Brâncoveanu și povestea unui dascăl de la Biserica Batiștei, devenit cronicar.

 

Această poartă a creștinătății

TVR Cultural redifuzează, în perioada 18 februarie - 12 martie, în memoria lui Răzvan Theodorescu, una dintre primele emisiuni culturale din anii ’90, serialul „Această poartă a creştinătăţii”, pe care îl puteți urmări în fiecare sfârşit de săptămână, sâmbăta şi duminica, de la ora 16:25.

Documentarul este semnat de Răzvan Theodorescu și a fost difuzat la Televiziunea Română între anii 1991 și 1992.

(w882) Poarta cre

Stilul unui prinţ (episodul 7)

  • Sâmbătă, 11 martie, ora 16:25, reluare ora 2:25

Pentru două decenii şi jumătate, înainte şi după 1700, în scaunul Ţării Româneşti a stat un domn al cărui nume – caz unic în istoria noastră – a desemnat un stil.

Cârmuirea lui Constantin Brâncoveanu - fiul Stancăi Cantacuzino, prin care descindea din neamul cu amintiri imperiale al Cantacuzinilor, al „Şeităneştilor”, cum i-au spus turcii, şi fiu al lui Papa din Brâncoveni, prin care cobora direct din Matei Basarab – a însemnat, în planul spiritului, o sinteză de cultură, în care moştenirea medievală şi recursul la Orientul post-bizantin erau puse în valoare de o superioară înţelegere a nevoii de dialog cu Occidentul.

Un Occident perceput fie pe filiera Veneţiei şi a Padovei, fie pe aceea a centrului european germanic, la care accesul se făcea prin Transilvania.

(w882) Poarta cre

Chipurile celor mici (episodul 8)

  • Duminică, 12 martie, ora 16:25, reluare ora 2:25

Acum 180 de ani, un anume Ioan Dobrescu – cojocar, dar şi dascăl la Biserica Batiştei din Bucureşti, nota evenimentele memorabile petrecute în mahalaua, în târgul, în ţara şi pe continentul unde vieţuia. Le nota într-o savuroasă cronică de la sfârşitul epocii fanariote şi nu foarte departe de fenomenul paşoptist.

Acelaşi Ioan Dobrescu era cel care-şi aşeza chipul într-un manuscris ce nu era menit circulaţiei publice. Îşi aşeza chipul alături de cel al lui Ghica Vodă şi al mitropolitului Dionisie Lupu. Era acelaşi care l-a descris cu amănunte de poveste balcanică pe însuşi Napoleon Bonaparte, devenit aproape un erou de carte populară.

Un text de Ileana Ploscaru Panait

(w882) Poarta cre

---

Citiți și despre celelalte șase episoade ale seriei documentare:

SERIA DOCUMENTARĂ „ACEASTĂ POARTĂ A CREȘTINĂTĂȚII” - DESPRE MOLDOVA MEDIEVALĂ ȘI PRIMELE NUCLEE STATALE, ÎN 18 ȘI 19 FEBRUARIE

ACEASTĂ POARTĂ A CREȘTINĂTĂȚII: DESPRE SENIORII CRUCIADELOR ȘI POVESTEA MARIEI DE MANGOP, ÎN 25 ȘI 26 FEBRUARIE

„ACEASTĂ POARTĂ A CREȘTINĂTĂȚII”: DESPRE PRINCIPATELE SECOLELOR XVI-XVII, ÎN 4 ȘI 5 MARTIE

20:00 Milan Kundera-de la Gluma la Sărbătoarea neînsemnătăţii

Documentar*(Milan Kundera, from the Joke to Insignificance, Cehia, 2021)

Regia: Miloslav Šmídmajer

Cu: Antoine Gallimard, Bernard-Henri Lévy, Yasmina Reza, Jean Claude Carriere

Unicul documentar despre renumitul scriitor francez de origine cehă, plecat dintre noi ]n 2020.

Autorul încearcă să găsească răspunsuri la diverse întrebări: de ce au avut atâta succes cărţile lui Milan Kundera în întreaga lume ? De ce s-a mutat în Franţa şi a început să scrie în limba franceză ? De ce a decis ca să nu fie traduse în limba cehă cărţile scrise în franceză ? De ce a evitat publicitatea ?

Documentarul analizează aspectele care l-au influenţat pe autor în timpul scrierii cărţilor sale, incluzând viaţa lui în Brno, perioada universitară din Praga-unde a predat unor nume ca Miloš Forman, Jiří Menzel, Agniezska Holland-, perioada politică de "liberalizare" din Cehoslovacia când cărţile sale erau interzise în ţara natală, în pofida uriaşului succes din străinătate.

Prin 1975, Kundera a primit o invitaţie de la Universitatea din Rennes pentru a fi profesor invitat timp de un an. În 1979, guvernul ceh i-a retras cetăţenia. Kundera a comentat astfel: "În acele vremuri, totul era controlat de sovietici, şi ei au decis că nu mai pot fi ceh". Preşedintele francez Mitterand i-a acordat lui Kundera cetăţenia franceză.

Kundera a publicat cel mai cunoscut roman al său "Insuportabila uşurătate a fiinţei" în calitate de scriitor francez. După ecranizarea acestei cărţi, el nu a mai acceptat vreodată să se ecranizeze vreo carte de a sa.

Redactor: Laura Bălan

21:00 Tiţian-în spatele porţilor închise

Documentar*(Titian Behind Closed Doors, Regatul Unit, 2020)

Regia: Matthew Hill

La mijlocul veacului al XVI-lea, împăratul Filip al II-lea al Spaniei i-a comandat veneţianului Tiţian o serie de şase tablouri de mari dimensiuni. I-a dat mână liberă să-şi aleagă singur subiectul şi să creeze compoziţii inovative. Pricipala lui sursă de inspiraţie a fost capodopera lui Ovidiu: Metamorfoze. A rezultat cea mai valoroasă serie din istoria artei.

În anul 2020, cele şase pânze au fost reunite într-o expoziţie eveniment în National Gallery din Londra. Din păcate, după numai 3 zile de la deschidere, porţile muzeului au fost închise pentru public din cauza epidemiei de covid...

Redactor: Cristina Crăciun

 
Unicul documentar despre Milan Kundera se vede la TVR Cultural

De ce au avut atâta succes cărţile renumitului scriitor francez de origine cehă în întreaga lume? De ce s-a mutat în Franţa şi a început să scrie ...

Un maestru italo-american: regizorul Martin Scorseze. Documentar în premieră la TVR Cultural

Un american prea italian sau un italian prea american? Un newyorkez pierdut în Hollywood sau invers? La TVR Cultural, duminică, 8 februarie, ...

„Proştii”, o dramă despre iubire şi izolare, la TVR Cultural

Despre relaţii dificile şi alegeri cu consecinţe dramatice. „Proştii”, lungmetrajul scris şi regizat de Tomasz Wasilewski – cineastul polonez ...

 

#TVRcultural