Duminică, 19 noiembrie, de la ora 17.00, TVR Cultural a difuzat nouă ediţie „Omul şi timpul”. Realizatorul Rafael Udrişte și invitații săi, istoricii Constantin Corneanu și Alin Spânu, au analizat ce se află în spatele paralelei dintre agresiunea militară nejustificată din Ucraina și realitatea celui de-Al Doilea Război Mondial, dar și elementele mesajului politic transmis de Vladimir Putin.

Al Doilea Război Mondial este un element important al discursului politic al lui Vladimir Putin. În Europa occidentală, acest discurs este aplaudat în principal de facțiunea neomarxistă și antiliberală,  care este din ce în ce mai vocală în ultima vreme.

Dar cum percepe estul acest mesaj? E posibil ca, din perspectivă istorică, acest discurs să fie privit la fel de la București, de la Varșovia și de la Vilnius? Pentru estul european, intrat în sfera de influență a URSS după 1945, Armata Sovietică a fost o armată de ocupație. Dar să revenim la fapte.

Duminică, 19 noiembrie, de la ora 17.00, într-o nouă ediţie a emisiunii „Omul şi timpul”, realizatorul Rafael Udrişte și invitații săi, istoricii Constantin Corneanu și Alin Spânu, au analizat ce se află în spatele paralelei dintre agresiunea militară nejustificată din Ucraina și realitatea istorică din cel de-Al Doilea Război Mondial, dar și elementele mesajului politic transmis de Vladimir Putin, centrat pe ideea de istorie văzută ca propagandă.

Într-un discurs public din acestă primăvară, discurs care a apărut tradus și în presa occidentală, Vladimir Putin a afirmat că Stalin nu a avut niciodată contact direct cu Hitler, spre deosebire de alți lideri europeni. Într-adevăr, în 1939, nu Stalin s-a întâlnit cu Hitler la Munchen, ci Mussolini, Chamberlain și Daladier. Dar este la fel de adevărat că, în 23 august 1939, Stalin a semnat un pact de neagresiune cu Hitler, nu Marea Britanie și Franța, care de altfel declarau război Reichului 10 zile mai târziu.

Vladimir Putin manipulează istoria fără niciun scrupul, folosind magistral jumătăți de adevăr. Un alt argument este faptul ca astăzi la Moscova se spune ca Pactul de neagresiune ruso - german a fost un acord defensiv. Atunci de ce URSS a atacat Finlanda și a anexat Basarabia, iar Hitler vestul Poloniei? În aceste condiții, dacă pactul Ribentropp - Molotov era în vigoare, de ce a hotărât Hitler să îl încalce și să atace URSS-ul în 1941?

Iată câteva motive: anticomunistul profund al lui Hitler, asumat în cartea lui „Mein Kampf”, încă din 1925, dar și resursele naturale ale Uniunii Sovietice, precum și teritoriile vaste din Est care ar fi fost necesare spațiului vital german. Consecința acestor motive: „Planul Barbarossa”, adică strategia de cucerire a URSS.

Urmare a invaziei din vara anului 1941, bătălia de la Stalingrad, oraș-simbol, care purta însuși numele  conducătorului URSS, a început pe 23 august 1942. Considerată una dintre cele mai sângeroase din istorie, bătălia de la Stalingrad a lăsat în urma aproximativ două milioane de morți de ambele părți. Luptele de la Stalingrad au schimbat cursul conflictului din Uniunea Sovietică si au schimbat și soarta războiului. Orașul a fost scena unor bombardamente germane devastatoare și a unor lupte sângeroase timp de 164 de zile. Și, totusi, în 2 februarie 1943, trupele feldmareșalului german Friedrich Paulus au capitulat, înconjurate fiind de Armata Roșie, această capitulare fiind prima înfrângere de mari dimensiuni a armatei germane de la începutul războiului.

Astăzi, la Moscova , Vladimir Putin se folosește în scop propagandistic și profund neetic de cele două milioane de oameni care au murit acum 80 de ani, la Stalingrad. Propaganda rusă consideră actualul conflict din Ucraina drept o continuare logică a celui de-Al Doilea Război Mondial.

În orașele Rusiei de astăzi, portretele soldaților căzuți pe frontul ucrainean stau alături de cei uciși în Al Doilea Război Mondial.

Paralela dintre agresiunea militara nejustificată din Ucraina și cel de-Al Doilea Război Mondial este una dintre cele mai cinice denaturări ale istoriei. Despre bătălia de la Stalingrad, azi Volgograd, despre foamete, frig și lupte crâncene purtate printre ruinele orașului, despre rezistența populației civile, dar și despre propaganda lui Vladimir Putin, au vorbit realizatorul Rafael Udriște și invitații săi, istoricii Constantin Corneanu si Alin Spânu.

Urmăriți emisiunea mai jos: