loader

„Suflete în ceață”, „cel mai revoluționar film din 1938”, cu Jean Gabin și Michèle Morgan, duminică, la TVR Cultural

TVR Cultural a difuzat, între 11 și 17 decembrie, dramele „Trei etaje” (Italia, 2021), „Și ... atunci, ce e libertatea?” (România, 2020), „și „Suflete în ceață” (Franța, 1938), iar pentru cei mici, „Amintiri din copilărie” (România, 1965).

 

Luni, 11 decembrie, de la ora 22.05, TVR Cultural le-a adus telespectatorilor drama „Trei etaje” („Tre piani”, Italia, 2021), bazată pe romanul scriitorului israelian Eshkol Nevo.

Regia peliculei este semnată de Nanni Moretti, iar în rolurile principale îi găsim pe Margherita Buy, Riccardo Scamarcio, Alba Rohrwacher, Adriano Giannini, Elena Lieti și Alessandro Sperduti.

(w882) Trei etaje

Foto: imdb.com

Filmul a avut premiera la Festivalul de la Cannes, în anul 2021, și a fost ovaționat timp de zece minute.

Filmele mele sunt capitole ale unui lung roman. Le sunt atribuite, adesea, calități profetice”, spunea regizorul Nanni Moretti, după proiecție.

(w882) Trei etaje

Foto: imdb.com

(w882) Trei etaje

Foto: imdb.com

Filmul „Trei etaje” spune povestea a trei familii care locuiesc într-un complex luxos din Roma. La primul etaj, un cuplu tânăr este erodat de suspiciunile tatălui cu privire la un presupus abuz al unui vecin în vârstă asupra fiicei lor.

La cel de-al doilea etaj, mama a doi copii se luptă cu singurătatea şi spectrul nebuniei, în absenţa soţului ei neatent şi mereu ocupat.

La etajul al treilea, o judecătoare pensionară trebuie să facă o alegere dureroasă, între fiul ei de 20 de ani, care accidentează mortal o vecină, aflat sub influenţa alcoolului, şi soţul ei, judecător.

Pe măsură ce aceste poveşti se întrepătrund, alegerile etice şi morale pe care le fac locatarii vor avea urmări care le vor schimba viaţa. Trailer-ul filmului, aici.

(w882) Trei etaje

Foto: imdb.com

***

Joi, 14 decembrie, de la ora 22.05, TVR Cultural le-a adus telespectatorilor drama „Și ... atunci, ce e libertatea?” (2020), bazată pe nuvela „Proiecte de trecut”, scrisă de Ana Blandiana.

Regia filmului este semnată de Andrei Zincă, iar din distribuție fac parte: Radu Iacoban, Iulia Lumânare, Cuzin Toma, Olimpia Melinte, Cristian Popa, Magda Catone, Nicodim Ungureanu, Dorina Lazăr. Trailer-ul peliculei, aici.

(w882) Și atunci

Sursă foto: transilvaniafilm.ro

„În 1951, în mijlocul conflictului creat de ruptura politică dintre Iugoslavia și Uniunea Sovietică, guvernul stalinist de la București a ordonat o epurare etnică și socială a unei zone de frontieră din Banat, urmată de naționalizarea tuturor bunurilor celor astfel dislocați cu forța. La numai câțiva ani de la deportarea evreilor de către naziști, 40.000 de oameni au fost deportați în România, în condiții șocant de similare, într-o zonă vastă, aridă și pustie din Bărăgan, unde au fost lăsați să supraviețuiască în condiții infernale timp de cinci ani. Singura lor vină era că posedau pământ și/sau nu aveau origini românești“, arăta regizorul Andrei Zincă, citat pe blogul Festivalului Internațional de Film „Transilvania” (TIFF).

(w882) Și...atun

Sursă foto: transilvaniafilm.ro

„Și ... atunci, ce e libertatea?” este „o poveste despre dragoste şi supraviețuire, în contextul deportării a 40.000 de oameni nevinovaţi de către regimul comunist, în 1951, în Bărăgan, aşa-numita „Siberie românească“. Filmul îl are în centrul său pe un profesor de istorie din Herculane, care, în timpul unei nunți, este luat cu forța de comuniști, alături de soția lui și de alți șapte oameni. Grupul e deportat la sute de kilometri de casă, în Câmpia Bărăganului, unde trebuie să supraviețuiască într-o zonă pustie și aridă, în condiții infernale”, potrivit sinopsisului.

Pelicula a primit, între altele, Premiul Publicului pentru film românesc, la TIFF, ediția din 2020.

Regizorul Andrei Zincă explica, despre filmul său, că nuvela Anei Blandiana  a fost „o excelentă oportunitate de a face un film din perspectiva zilei de azi despre libertate ca o experiență strict personală în interiorul și în afara unei societăți totalitariste, bazate pe frică”.

(w882) Și atunci

Sursă foto: transilvaniafilm.ro

***

Sâmbătă, 16 decembrie, de la ora 11.00, TVR Cultural a difuzat „Amintiri din copilărie” (1965), în regia Elisabetei Bostan, cu Ştefan Ciobotăraşu, Ion Bocancea, Corina Constantinescu și Emanoil Petruţ.

(w882) Amintiri d

Corina Constantinescu - Smaranda, în „Amintiri din copilărie”. Sursă foto: aarc.ro

(w882) Amintiri d

Ion Bocancea - Nică al lui Ștefan a Petrei, în „Amintiri din copilărie”. Sursă foto: aarc.ro

Adaptând pentru ecran câteva dintre întâmplările povestite de Ion Creangă în „Amintiri din copilărie”, Elisabeta Bostan dă viaţă celor mai minunate pagini ale literaturii româneşti pentru copii.

În bojdeuca lui din cartierul Ţicău al Iaşilor, Ion Creangă îşi aminteşte cu nostalgie de copilăria sa petrecută în satul natal Humuleşti, de poznele şi aventurile sale, atribuite în carte personajului Nică al lui Ştefan a Petrii.

(w882) Ștefan Ci

Ștefan Ciobotărașu - Ion Creangă, în „Amintiri din copilărie”. Sursă foto: aarc.ro

(w882) Amintiri d

***

Duminică, 17 decembrie, de la ora 20.00, TVR Cultural a transmis drama „Suflete în ceață” („Quai des brumes”, Franța, 1938), regizat de Marcel Carné, cu o distribuție de excepție - Jean Gabin, Michèle Morgan, Michel Simon, Pierre Brasseur și Robert Le Vigan.

Scenariul a fost scris de Jacques Prévert, după romanul lui Pierre Mac Orlan, iar coloana sonoră îi aparține lui Maurice Jaubert.

Este considerat unul dintre primele filme noir.

(w882) Quai des b

Sursă imagine: imdb.com

(w882) Quai des b

Sursă imagine: imdb.com

Drama a primit „Premiul special pentru regie”, în cadrul Festivalului de Film de la Veneţia.

„În Le Havre, soldatul dezertor Jean Gabin, înfometat și falit, o întâlnește pe Michèle Morgan, cu bereta ei iconică și haina de ploaia plastifiată, alături de alte personaje fără căpătâi: plictisitul pictor Robert le Vigan, buticarul Michel Simon și „tipul dur”, pateticul Pierre Brasseur, reprezentantul realismului poetic. „Quai des brumes” a fost primul succes internațional, atât pentru regizorul Carné, cât și pentru Jacques Prévert”, notează MoMA, într-o prezentare a celebrei drame.

(w882) Quai des b

Sursă imagine: imdb.com

„În 1938, nici un film nu era mai revoluționar decât „Quai des brumes”. Cu scena de deschidere, în care un Jean Gabin murdar rătăcește pe un drum plin de ceață, s-a schimbat cinematografia franceză”, nota Dudley Andrews.

(w882) Quai des b

Sursă imagine: imdb.com

15:00 Explorări culturale

Itinerariu câmpinean

Câmpina este un oraș liniștit și pitoresc, supranumit și Poarta Văii Prahovei... Așezarea se bucură de amplasarea într-un amfiteatru natural, fiind poziționată la aceeași distanță față de București și de Brașov. Localitatea a fost atestată documentar în 1503. Vreme de câteva secole, până pe la 1840, Câmpina a îndeplinit rolul de scală, adică de vamă, pe drumul comercial al Văii Prahovei. Odată cu descoperirea zăcămintelor de petrol, soarta orașului s-a dinamizat. Extragerea și prelucrarea țițeiului au dus la dezvoltarea localității, transformând așezarea, dintr-o modestă stațiune balneo-climaterică, cu stabiliment de băi fero-sulfuroase, într-un oraș cosmopolit, industrial și modern. Aici s-a amenajat în 1890 prima schelă petrolieră din România, iar în 1895 s-a construit cea mai mare rafinărie din Europa și a doua din lume.. Chiar dacă și-a pierdut însemnătatea industrială și de centru petrolier, Câmpina se încăpățânează să rămână un spațiu benefic al localismului creator, cu o ofertantă viață culturală. Eventualii oaspeți au prilejul să descopere, aici și în împrejurimi, un atractiv itinerariu al explorărilor culturale, cu muzee și puncte muzeale, clădiri de patrimoniu, monumente istorice, de arhitectură și industriale... Printre aceste obiective se numără Castelul Iulia Hasdeu, Muzeul memorial ”N. Grigorescu”, Casa cu grifoni-sediu al Primăriei Municipiului Câmpina, Castelul Voila-sediu al Spitalului de psihiatrie, Colecția municipală de schițe, desene și crochiuri realizate de Nicolae Grigorescu și achiziționate de primăria orașului în 1939, Rafinăria ”Steaua Română”, ansamblu industrial astăzi dezafectat și intrat în proprietate privată.

Producător: Sandrino Gavriloaia

16:00 Arheologia crimei-prezentări

Documentar *

Episodul 2- Cu arma în mână

Unul din primele grupuri de rezistență armată anticomunistă s-a organizat în Munții Banatului. Echipa TVR a redescoperit locurile bătăliilor cu Securitatea. În film este prezent cu o mărturie cu valoare de document și ultimul luptător cu arma în mână din munți, Nicolae Ciurică, recent decorat de Președintele României

Redactor Mariana Ioniță

Realizator Ruxandra Țuchel

Producător Alexandru Munteanu

 

Duminică, 07 septembrie 2025, ora 13:00, Academia Română şi TVR Cultural vă invită să revedeţi şi să reascultaţi dialogul dintre profesorii ...

ARHITECTUL DORIN ŞTEFAN, ÎN

Duminică, 31 august 2025, ora 13:00, TVR Cultural şi Academia Română vă invită la "DIALOGURI ACADEMICE" cu arhitectul DORIN ŞTEFAN şi filosoful ...

Festivalul Internațional George Enescu 2025 – patru săptămâni de sărbătoare a muzicii, între tradiție, inovație și întâlniri de neuitat

Cea de-a 27-a ediție a Festivalului Internațional „George Enescu” - cel mai important eveniment cultural al României și unul dintre cele mai ...

 

#TVRcultural