TVR Cultural a difuzat, în săptămâna 13-19 martie, drama „Reconstituirea”, film pe care autoritățile comuniste au reușit să-l interzică în România după câteva difuzări, un nou episod din aventurile lui Arthur Conan Doyle și ale lui Joseph Bell, dar și aclamatul „Opt și jumătate”, al lui Federico Fellini.
Luni, 13 martie, de la ora 22.00, TVR Cultural a difuzat a șasea parte din seria „Misterele adevăratului Sherlock Holmes: Stratagema calului alb” (2001), în regia lui Paul Marcus.
În rolurile principale: Ian Richardson, Charles Edwards, Rik Mayall, Annette Crosbie.
„Stratagema calului alb”. imdb.com
În acest nou thriller, tânărul scriitor Arthur Conan Doyle și mentorul său, doctorul Joseph Bell, expert în medicină legală, încearcă să descifreze misterul unei crime ciudate: apropiații unei femei care s-a sinucis sunt, la rândul lor, uciși.
Când poliția îi cere ajutorul doctorului Bell, acesta are de luptat și cu șeful poliției, care, din cauza unei vechi vrajbe, pune bețe în roate investigației.
„Stratagema calului alb”. imdb.com
Joi, 16 martie, TVR Cultural a difuzat drama „Reconstituirea” (1968), în regia lui Lucian Pintilie, desemnată în 2008 de Asociația Criticilor de Film drept „cel mai bun film românesc din toate timpurile”.
În rolurile principale: George Mihăiță - Vuică, Vladimir Găitan - Ripu, George Constantin - procurorul, Ileana Popovici - Aura, Ernest Maftei - plutonierul Dumitrescu, Emil Botta - Paveliu, Ștefan Moisescu - Drăgan.
Al doilea lungmetraj al lui Lucian Pintilie a fost inspirat de nuvela cu același titlu a lui Horia Pătrașcu, după un fapt real, petrecut în anii '50, pe malul Timişului. Cei doi semnează împreună scenariul filmului.
George Mihăiță. Sursă: aarc.ro
În anii '50, câțiva absolvenţi ai liceului seral din Caransebeş au făcut o petrecere pe terasa unei grădini de lângă halta de cale ferată Teiuş. Câțiva s-au îmbătat și s-au luat la bătaie. Ulterior, autoritățile au făcut o reconstituire filmată, susținând scopul educativ al acesteia. Horia Pătrașcu a făcut parte din echipa de filmare, scriind ulterior, într-o lună, nuvela.
„Cam după primul sfert din text – scriam nu foarte greu, dar foarte atent şi căutând să-mi cenzurez sentimentele, scriam ca într-un soi de transă; da, acesta este cuvântul – textul a început să curgă de la sine. Îmi alesesem doi eroi – ştiam că unul va trebui să moară – a apărut fata, plutonierul, celelalte personaje, toate extrem de dragi mie şi fiecare dintre ele încurcate într-o conjunctură dramatică pe care eu o priveam detaşat, ca la microscop. […] Este foarte greu să «reconstitui» eu acum ceea ce se petrecea cu mine şi cu povestea mea. Ştiu, însă, că, bătând la maşină ultimele rânduri, plângeam în hohote”, povestea Horia Pătrașcu, în volumul „Reconstituirea”, publicat în 1996, la editura Albatros, citat în Observatorul Cultural.
Vladimir Găitan și George Mihăiță. Sursă: aarc.ro
Filmul este o critică la adresa sistemului represiv al statului comunist, lucru care nu a trecut neobservat de autorități. Un articol publicat în 1992 în revista „Positif” (Pintilie a lucrat în Franța după exilare, n.r.) aprecia că „a fost revelaţia unui maestru, care, împreună cu alţii din Est – Skolimovski, Tarkovski, Forman, Jancso, Makavejev –, zdruncina normele realismului socialist și anunţa marile răsturnări de astăzi”, potrivit unui articol publicat în Scena9.
Întâmpinat cu laude în presa culturală franceză a vremii, după o proiecție în cadrul Quinzaine des réalisateurs, la Festivalul de la Cannes, și aclamat și de presa culturală din țară, fiind criticat în presa politică - considerând că se îndepărtează de „normele societății socialiste”-, filmul nu a putut fi retras de cenzura comunistă imediat. În București, a fost proiectat doar la Cinema Luceafărul, timp de două luni, fiind apoi interzis.
Vladimir Găitan și Ileana Popovici. Sursă: aarc.ro
Filmul i-a lansat pe George Mihăiță și Vladimir Găitan, la vremea respectivă, încă studenți ai Institutului de Artă Teatrală din București, dar și pe actrița Ileana Popovici. Au fost aclamați pentru rolurile lor și actorii George Constantin și Emil Botta, care era un important reprezentant al generației Criterion.
După acest moment, lui Pintilie i s-a aprobat un pașaport pentru Iugoslavia, ca regizor de teatru, comuniștii sperând că nu se va întoarce. Citiți în „Dilema Veche” un interviu cu scriitorul Ion Brad, care, la vremea respectivă, a avizat pozitiv filmul și care povestește ce s-a întâmplat atunci. În 1972, însă, Pintilie a început repetițiile la „Revizorul”, pusă în scenă la Teatrul Bulandra. După ce și această piesă i-a fost interzisă, Lucian Pintilie a plecat din România, revenind definitiv în țară după 1990.
George Constantin. Sursă: aarc.ro
Sâmbătă, 18 martie, de la ora 09.00, TVR Cultural a difuzat filmul pentru copii „Taina jocului de cuburi” (1990), în regia lui Gheorghe Naghi.
În rolurile principale: Andrei Niculescu, Cristina Deleanu, Marioara Sterian, Mihai Mereuţă.
Răducu, un băieţel de trei ani, îşi petrece o lungă vacanţă la ţară, unde îşi face prieteni de nădejde din lumea animalelor: Laur-Balaur, un ciobănesc zdravăn şi credincios, Vifor, calul bunicului, căprioara Sprinteioara şi puiul ei, veveriţa Puf şi un arici cântăreţ. La șase ani, Răducu este obligat să se adapteze la oraș, la grădiniță.
„Partitura pe care i-a oferit-o (regizorului Gheorghe Naghi. n.r.) pentru „Taina jocului de cuburi” scenarista Flavia Buref nu conține complicate șarade, ci coboară lin până la vârsta captivantă prin candoare și gingășie a preșcolarilor. Scenarista mărturisea în „programul de sală”: „Un film pentru copii este un drum însorit către noi înșine”. Filmul încearcă astfel să păstreze și să redea starea de emoție și bucurie curată a copilăriei, contând pe aceasta ca pe un prim atu”, se arată într-un articol publicat în revista „Noul cinema”, din 1990, citat de aarc.ro.
De la ora 22.00, telespectatorii TVR Cultural au fost invitați la un nou film semnat de Federico Fellini, „Opt și jumătate” (1963), cu o distribuție de excepție: Marcello Mastroianni, Anouk Aimée, Claudia Cardinale, Rossella Falk.
„Opt și jumătate” a primit trei nominalizări la Oscar, obținând trofee pentru cel mai bun film străin și pentru decoruri.
Marcello Mastroianni și Anouk Aimée. Sursă: imdb.com
„Opt și jumătate”, film cu accente suprarealiste și de autobiografie (a lui Fellini), este considerat unul dintre cele mai bune filme din istoria cinematografiei, într-un clasament din 2012, al British Film Institute. Filmul a fost inclus și pe lista Ministerului Culturii din Italia cu „100 de filme care au schimbat memoria colectivă a țării între 1942 și 1978”.
Filmul spune povestea lui Guido Anselmi, un faimos regizor italian, care are un blocaj, în timp ce lucrează la cel mai recent film al său. Se retrage într-o stațiune balneară, în încercarea de a-și recăpăta liniștea, însă producătorul şi scenaristul filmului, dar şi soţia şi amanta lui i se alătură în scurt timp.
Claudia Cardinale. Sursă: imdb.com
Anselmi se refugiază atunci în propriile amintiri şi fantezii, iar evenimentele din lumea concretă se împletesc atât de firesc cu imaginile universului oniric, încât graniţa dintre vis şi realitate începe, treptat, să se şteargă.
Marcello Mastroianni. Sursă: imdb.com