loader
Foto

Galerie foto

Martiri și mărturisitori: părintele Constantin Sârbu la „Adevăr și curaj” | VIDEO

Sâmbătă, 2 decembrie, de la ora 13:25, realizatorul Rafael Udriște i-a invitat pe telespectatorii TVR Cultural la o dezbatere despre viața părintelui Constantin Sârbu, unul dintre preoții mărturisitori din vremea prigoanei comuniste.

 

La finalul lunii octombrie, mormântul părintelui Constantin Sârbu, aflat în curtea bisericii Sapienței din București, a fost deschis după 48 de ani. Sunt martori care spun, și nu sunt puțini, că mireasma specifică Sfintelor Moaște a învăluit întregul cartier. Și, totuși, s-a hotărât reînhumarea osemintelor părintelui Constantin Sârbu. Motivul? Nicidecum unul duhovnicesc, ci unul cât se poate de lumesc: presupusa nerespectare a procedurilor administrative. Poți, însă, să administrezi sfințenia? Poți să înghesui meticulos în tabele, ca mai apoi să o analizezi statistic, viața unui martir? Cât de birocrat poți să fii în fața lui Dumnezeu?

Sâmbătă, 2 decembrie, de la ora 13:25, realizatorul Rafael Udriște va vorbi despre părintele Constantin Sârbu (1905-1975), unul dintre preoții mărturisitori din vremea prigoanei comuniste. Condamnat în 1954 la opt ani de închisoare, a fost torturat și înfometat în cele mai teribile penitenciare comuniste, de la Jilava: (1954-1955), Gherla (1956-1962) și Dej (1955) și lagărele de muncă de la Poarta Albă (1955-1956) și Salcia (1959), primind şi doi ani de domiciliu obligatoriu în Bărăgan.

(w882)

Eliberat în 1964, părintele Constantin Sârbu a fost numit paroh la Biserica Sapienţei din Bucureşti, care de 40 de ani fusese închisă și era într-o stare avansată de degradare. A transformat în scurt timp lăcașul de cult într-o adevărată oază de credinţă şi mărturisire în mijlocul deşertului comunist. Preotul Constantin Sârbu va sluji în altarul Bisericii Sapienţei până la sfârșitul vieții.

Biserica Sapienței are și ea o istorie tumultoasă. Conform documentelor, biserica „Adormirea Maicii Domnului“ a fost atestată în 1710, fiind ctitorită de marele vornic Iordache Kreţulescu şi de soţia sa Safta - fiica lui Constantin Brâncoveanu. La mijlocul secolului al 19- lea, întreaga proprietate, inclusiv biserica, vor fi vândute familiei Lahovari.

(w882)

În 1884, Olimpia Lahovary a restaurat capela bisericii, pictura fiind realizată de Gheorghe Tattarăscu. După moartea Olimpiei, fiul acesteia, Alexandru Emanoil Lahovary, a scos biserica din circuitul public timp de 40 de ani. Din 1941, bucureștenii au putut să intre iarăși în Biserica „Adormirea Maicii Domnului“, după ce locașul de cult a fost donat Patriarhiei. În perioada comunismului, doar o minune a făcut ca Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ de pe Sapienței să nu fie demolată. Ba mai mult, între anii 1966-1968, cu ajutorul credincioșilor și prin strădania părintelui paroh Constantin Sârbu, atât biserica, cât și casa parohială au fost restaurate în întregime. În urma renovării, a fost adăugat un pridvor închis, iar pictura murală a fost refăcută de Olga Greceanu. Istoria recentă a acestei biserici este marcată profund, fără doar și poate, de doi mari slujitori, mărturisitori ai ortodoxiei: părintele Constantin Sârbu şi părintele Constantin Voicescu.

(w882)

„Viața părintelui Sârbu a fost una exemplară. Faptele sale sunt exemplare. Prezența sa este încă vie în conștiința credincioșilor din București. Deși sunt mulți martori care atestă că, la deshumare osemintele părintelui Sârbu răspândeau miros de mir, hotărârea administrativă a fost clară: osemintele se reînhumează. Întrebările pe care ni le punem sunt simple: ce facem atunci când sfințenia ne apare în față? Suntem noi capabili sa vedem semnele date de Dumnezeu? În 2025 se împlinesc 100 de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie. Îl vom regăsi și pe parintele Constantin Sârbu pe lista celor care vor fi canonizați cu acest prilej? De cât curaj avem nevoie ca să acceptam adevărul?”, a spus realizatorul Rafael Udriște.

<div class="video-container"><iframe width="817" height="460" src="https://www.youtube-nocookie.com/embed/b9uwmWM8hy0?si=X-7Fu9GlF1CRSQiV" title="YouTube video player" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share" allowfullscreen></iframe></div>

15:00 Explorări culturale

Itinerariu câmpinean

Câmpina este un oraș liniștit și pitoresc, supranumit și Poarta Văii Prahovei... Așezarea se bucură de amplasarea într-un amfiteatru natural, fiind poziționată la aceeași distanță față de București și de Brașov. Localitatea a fost atestată documentar în 1503. Vreme de câteva secole, până pe la 1840, Câmpina a îndeplinit rolul de scală, adică de vamă, pe drumul comercial al Văii Prahovei. Odată cu descoperirea zăcămintelor de petrol, soarta orașului s-a dinamizat. Extragerea și prelucrarea țițeiului au dus la dezvoltarea localității, transformând așezarea, dintr-o modestă stațiune balneo-climaterică, cu stabiliment de băi fero-sulfuroase, într-un oraș cosmopolit, industrial și modern. Aici s-a amenajat în 1890 prima schelă petrolieră din România, iar în 1895 s-a construit cea mai mare rafinărie din Europa și a doua din lume.. Chiar dacă și-a pierdut însemnătatea industrială și de centru petrolier, Câmpina se încăpățânează să rămână un spațiu benefic al localismului creator, cu o ofertantă viață culturală. Eventualii oaspeți au prilejul să descopere, aici și în împrejurimi, un atractiv itinerariu al explorărilor culturale, cu muzee și puncte muzeale, clădiri de patrimoniu, monumente istorice, de arhitectură și industriale... Printre aceste obiective se numără Castelul Iulia Hasdeu, Muzeul memorial ”N. Grigorescu”, Casa cu grifoni-sediu al Primăriei Municipiului Câmpina, Castelul Voila-sediu al Spitalului de psihiatrie, Colecția municipală de schițe, desene și crochiuri realizate de Nicolae Grigorescu și achiziționate de primăria orașului în 1939, Rafinăria ”Steaua Română”, ansamblu industrial astăzi dezafectat și intrat în proprietate privată.

Producător: Sandrino Gavriloaia

16:00 Arheologia crimei-prezentări

Documentar *

Episodul 2- Cu arma în mână

Unul din primele grupuri de rezistență armată anticomunistă s-a organizat în Munții Banatului. Echipa TVR a redescoperit locurile bătăliilor cu Securitatea. În film este prezent cu o mărturie cu valoare de document și ultimul luptător cu arma în mână din munți, Nicolae Ciurică, recent decorat de Președintele României

Redactor Mariana Ioniță

Realizator Ruxandra Țuchel

Producător Alexandru Munteanu

 

Duminică, 07 septembrie 2025, ora 13:00, Academia Română şi TVR Cultural vă invită să revedeţi şi să reascultaţi dialogul dintre profesorii ...

ARHITECTUL DORIN ŞTEFAN, ÎN

Duminică, 31 august 2025, ora 13:00, TVR Cultural şi Academia Română vă invită la "DIALOGURI ACADEMICE" cu arhitectul DORIN ŞTEFAN şi filosoful ...

Festivalul Internațional George Enescu 2025 – patru săptămâni de sărbătoare a muzicii, între tradiție, inovație și întâlniri de neuitat

Cea de-a 27-a ediție a Festivalului Internațional „George Enescu” - cel mai important eveniment cultural al României și unul dintre cele mai ...

 

#TVRcultural