Între 3 și 9 aprilie, TVR Cultural a difuzat prima parte a filmului „Bărbierul din Siberia”, filmul lui Cristi Puiu „Marfa și banii” și comedia „Regele de Cupă”. Pentru tinerii telespectatori, TVR Cultural a pregătit colecția de scurtmetraje „Aventurile istețului Năică”, din anii '60.
Luni, 3 aprilie, TVR Cultural a difuzat prima parte a dramei „Bărbierul din Siberia” (1998), în regia lui Nikita Mihalkov.
În rolurile principale: Julia Ormond, Oleg Menşikov, Richard Harris.
„Bărbierul din Siberia”. Sursă: imdb.com
În 1885, americanca Jane Callahan călătoreşte în Rusia, ca asistentă a excentricului inginer Douglas McCracken, inventatorul unui dispozitiv de tăiat copaci, pentru construcţia căruia încearcă să obţină sprijinul financiar al Marelui Duce. În timpul acestei călătorii pline de neprevăzut, Jane îl cunoaşte pe tânărul ofiţer Andrei Tolstoi, cu care împărtăşeşte pasiunea pentru muzica de operă. În peisaj intervine și puternicul general Radlov, de asemenea fermecat de Jane Callahan.
„Bărbierul din Siberia”. Sursă: imdb.com
Jane și Andrei se îndrăgostesc, iar pasiunea lor va avea consecinţe dramatice pentru vieţile amândurora.
Filmul a fost proiectat la Festivalul de la Cannes, în 1999, în afara competiției.
„Bărbierul din Siberia”. Sursă: imdb.com
Joi, 6 aprilie, de la ora 22.00, TVR Cultural a difuzat filmul „Marfa și banii” (2001), în regia lui Cristi Puiu, considerat punctul zero al Noului Val al cinematografiei românești.
„Marfa și banii” spune povestea unui tânăr din Constanța, care vinde la geamul apartamentului și vrea să-și cumpere un chioșc, dar nu are bani. Un afacerist local îi oferă banii, cu condiția ca băiatul să transporte la București o geantă. Convins la început că și-a vândut doar serviciile, tânărul înțelege, când este prea târziu, că și-a vândut, de fapt, conștiința.
„Marfa și banii”. Sursa: imdb.com
Filmul a fost prezentat în 2001 la Festivalul de la Cannes, secțiunea „Quinzaine des Réalisateurs”, bucurându-se de recunoaștere pe plan internațional, însă nu și în România, unde, inițial, a fost văzut de doar 4.000 de spectatori.
În rolurile principale: Alexandru Papadopol, Dragoș Bucur, Ioana Flora, Luminița Gheorghiu, Răzvan Vasilescu, Doru Ana.
Filmul apărea în 2001, la un an după ce în România nu avusese loc nici o premieră cinematografică autohtonă. „Marfa și banii” lăsa în urmă una dintre marile obsesii ale cinema-ului nouăzecist - securiștii, neocomuniștii, comuniștii, după cum observa criticul de film Andrei Gorzo.
---
În 30 martie, TVR Cultural le-a adus telespectatorilor filmul „Aurora”, semnat de Cristi Puiu, din 2010. Aici puteți citi mai multe despre „Aurora”.
Totodată, în 1 și 2 aprilie, TVR Cultural a difuzat patru dintre filmele lui Cristi Puiu, în cadrul „Nopții albe a filmului românesc”: „Moartea domnului Lăzărescu”, „Sieranevada” și „Malmkrog” și scurtmetrajul „Un cartuş de Kent şi un pachet de cafea”.
---
„Marfa și banii”. Sursa: imdb.com
„Pe tinerii constănțeni jucați de Alexandru Papadopol și Dragoș Bucur nu-i interesau lucrurile astea, după cum n-o interesau nici pe prietena lor din Medgidia, jucată de Ioana Flora. Ce-i interesa pe ei – sau cel puțin pe băieți și mai ales pe cel jucat de Papadopol – era să prospere ca mici antreprenori, ca buticari. Descrierea făcută acestor tineri de regizorul Cristi Puiu, în colaborare cu co-scenaristul Răzvan Rădulescu și cu actorii, era fără precedent în filmul românesc ca grad de particularizare și ca lipsă de prejudecăți.
Un personaj precum cel jucat de Bucur, aparținând categoriei așa-numiților „cocalari”, nu mai fusese portretizat într-un film românesc fără a fi tratat relativ de sus. (...) „Marfa și banii” era un film despre vulnerabilitatea tineretului postcomunist în fața unui capitalism primitiv, nedemarcat de gangsterism.
(...) Unii comentatori aveau să afirme mai târziu că „Marfa și banii” a revoluționat în primul rând felul în care se vorbește în filmele românești, evidențiind precizia cu care scenariștii recreaseră un idiom de stradă și de generație (și din sudul României), și autoritatea cu care actorii puseseră stăpânire pe aceste dialoguri, rostind un text învățat pe dinafară ca și când fiecare cuvânt ar fi venit de la ei. Dar, dincolo de oralitatea dialogurilor, ce a șocat la vremea respectivă a fost faptul că, pentru multe minute, personajele mergeau cu mașina și vorbeau și tot vorbeau – și în film nu părea să se întâmple nimic „dramatic”, nimic care să aibă însemnătate. Marea noutate estetică adusă de „Marfa și banii” în filmul românesc ținea de tratarea timpului”, remarca Andrei Gorzo, în analiza „20 de ani de la „Marfa și banii”, pe care o puteți citi integral aici.
Regizorul Cristi Puiu explica, într-un interviu pentru Dilema Veche, din 2001, că „în ultimul an de şcoală, fusesem preocupat de filmul realist. Îmi făcusem aproape un scop din desfiinţarea frontierei dintre documentar şi ficţiune, încercînd să conciliez poziţia de observator cu aceea de inventator. (…) Dacă le aplicam, unele din concluziile la care ajunsesem permiteau realizarea unui alt fel de cinema. Un cinema care să fie, aşa cum spunea Godard, ...„la vérité vingt quatre fois par seconde”.
În plus, după ce am socotit de mai multe ori, am descoperit că producerea unui asemenea film nu necesită bani mulţi, iar, pentru cineva care-şi propunea să facă film în România, acesta nu era un detaliu de neglijat”, potrivit revistei Aarc.ro, editată de Uniunea Cineaștilor din România.
„Marfa și banii”. Sursa: imdb.com
Sâmbătă, 8 aprilie, de la ora 10.25, TVR Cultural a difuzat „Aventurile istețului Năică”, o colecție de scurmetraje realizate între 1963 și 1967, regizate de Elisabeta Bostan, cu Bogdan Untaru în rolul principal.
Eroul scurtmetrajelor este Năică, un băiețel de la țară, care descoperă cu uimire şi naivitate natura din jur, iar apoi face o călătorie de neuitat la Bucureşti.
Colecția „Aventurile istețului Năică” este alcătuită din: „Năică şi peştele”, „Năică şi barza”, „Năică şi veveriţa„ și „Năică pleacă la Bucureşti”.
Sursă imagine: cinemagia.ro
Duminică, 9 aprilie, de la ora 20.00, TVR Cultural a transmis filmul „Regele de Cupă” (1966), în regia lui Philippe de Broca, cu Alan Bates, Genevieve Bujold și Pierre Brasseur.
„Regele de Cupă”. Sursa: imdb.com
Comedia excentrică „Regele de Cupă” spune povestea unui soldat din Primul Război Mondial, Charles Plumpick (Alan Bates), trimis într-un orășel francez să dezamorseze o bombă lăsată în urmă de armata germană în retragere. Plumpick descoperă, însă, că orășelul este părăsit, singurii săi locuitori fiind rezidenții azilului din localitate.
„Regele de Cupă”. Sursa: imdb.com
Pacienții iau orășelul în stăpânire, proclamându-l pe soldat „Regele de Cupă”. În timp ce le face jocul, Plumpick trebuie să afle unde este ascunsă bomba și să o dezamorseze înainte să arunce totul în aer.
„Regele de Cupă”. Sursa: imdb.com
